• de la 1 iulie, data intrării în vigoare a noii legi a salarizării, au crescut şi lefurile deputaţilor şi senatorilor de la 7.700 lei, la mai bine de 13.000 lei brut, pe lună • această creştere înseamnă şi mărirea sumelor forfetare, deci discutăm despre încă 20.000 lei pe lună (4.300 euro) pentru parlamentarii de Brăila • în total, cu celelalte beneficii, aceştia pot ajunge lejer la aproape 40.000 lei lunar (8.500 euro) • mai mult, aceştia pot declara “pe proprie răspundere” că o treime din banii încasaţi pe suma forfetară îi cheltuie pe cazare în capitală • deputaţii Emilia Meiroşu, Nicu Niţă şi senatorul PSD Ion Rotaru susţin la unison că banii pentru angajaţii de la cabinetele parlamentare sunt bineveniţi • de cealaltă parte, deputaţii PNL Vasile Varga şi Antoneta Ioniţă au precizat că prioritară era mărirea salariilor medicilor şi a profesorilor
Dacă nu se înghesuie atunci când vine vorba de proiecte legislative care să schimbe considerabil în bine viaţa brăilenilor, parlamentarii noştri nu dau deloc înapoi atunci când se pune problema încasării lefurilor lunare, din ce în ce mai tentante. Practic, odată cu intrarea în vigoare, de la 1 iulie, a noii legi a salarizării unitare, deputaţii şi senatorii de Brăila nu au altceva de făcut decât să îşi frece palmele şi să aştepte cuminţi să le intre în conturi indemnizaţiile mărite. Iar dacă nici până acum nu stăteau deloc rău la capitolul lefuri şi privilegii, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, indemnizaţia celor din Legislativ a crescut de la 7.700 lei brut, la 13.050 lei brut pe lună. De asemenea, cum odată cu mărirea indemnizaţiei lunare, creşte automat şi cuantumul sumelor forfetare (deci a banilor primiţi pentru funcţionarea cabinetelor parlamentare şi cazare), putem discuta despre sume şi mai mari. În cazul celor patru deputaţi de Brăila (Mihai Tudose, nu îşi mai încasează indemnizaţia de parlamentar pe durata ocupării fotoliului de premier), dar şi a celor doi senatori în funcţie, s-ar mai adăuga încă 20.000 lei brut, primiţi lunar (cam 4.300 euro de căciulă) pentru cabinete. Iar dacă adăugăm şi banii de cazare în Bucureşti, care au crescut de la 4.600 la 6.500 lei, plus alte sute de lei pentru combustibil şi deplasări in teritoriu, ajungem la un total de 39.125 lei (8.500 euro) lunar pentru fiecare parlamentar brăilean. Şi atenţie, din toţi aceşti bani, parlamentarii pot folosi liniştiţi cam 10.000 lei fără nicio justificare, doar în baza unei declaraţii pe proprie răspundere.
Redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” au încercat să stea de vorbă cu aceştia pentru a vedea în ce a constat prioritatea măririi indemnizaţiilor parlamentarilor şi amânarea creşterii salariilor până în 2018 a altor categorii de bugetari, printre care a profesorilor şi a medicilor. Mai mult, plecând de la ideea că la nivelul societăţilor private, de promovări şi măriri de salarii beneficiază, în general, cei care au realizări, am încercat să vedem care este, din punctul de vedere al parlamentarilor brăileni, plusul adus comunităţii.
E călduţ în Parlament şi la hotel, dar e bine şi la pensie pentru aleşi
Trebuie subliniat că Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat la începutul acestei luni sumele de bani alocate aleşilor care nu locuiesc în capitală, în valoare de 6.525 lei pe lună. Iar asta, după ce indemnizaţia lunară brută tocmai le fusese mărită prin legea salarizării la 13.050 lei brut/lună, ceea ce a condus şi la majorarea sumelor forfetare până la 19.575 lei, deci un total de aproape 40.000 lei. Însă, foarte interesant este modul în care sunt cheltuiţi banii de cazare, deoarece sumele li se acordă parlamentarilor, pe durata mandatului, doar pe bază de declaraţie pe proprie răspundere. Deci vorbim despre un simplu document justificativ, din care să reiasă că banii sunt folosiţi în totalitate strict la cheltuielile de cazare în Bucureşti.
Interesant este că noua lege influenţează şi pensiile foştilor parlamentari, care sunt calculate direct proporţional cu indemnizaţiile de plată, şi nu pe bază de contribuţie. În prezent, în jur de 600 foşti parlamentari beneficiază deja de pensii speciale de aproximativ 1.550 lei pentru un mandat încheiat, 3.100 lei pentru două mandate şi 4.600 lei pentru trei. Dublarea indemnizaţiilor va atrage după sine şi dublarea pensiilor pentru foştii aleşi.
PSD-iştii nu spun «nu» indemnizaţiilor mai mari
După cum se ştie, legea salarizării prevede majorări de 25% pentru profesori şi medici, însă creşterile salariale vor fi aplicate de abia la 1 ianuarie 2018, când tuturor bugetarilor li se vor mări salariile. Ei bine, tocmai despre graba majorării indemnizaţiilor parlamentarilor, în detrimentul altor categorii de bugetari, am încercat să stăm de vorbă cu senatorii şi deputaţii noştri. Senatorul PSD Ion Rotaru susţine că atât profesorii cât şi medicii pot sta liniştiţi, deoarece vor beneficia de majorări la începutul anului viitor, cât despre banii în plus, dă asigurări că vor ajunge la angajaţii de la cabinetele parlamentare.
“La profesori şi la medici au fost nişte majorări şi vor intra în vigoare de la 1 ianuarie. Sunt majorări cu 25%, iar de la 1 martie pe sumele stabilite prin legea salarizării. Legat de creşterea sumei forfetare, s-a întâmplat pentru că a crescut atât salariul minim, cât şi, în general, salariul pe zona administrativă. Suma forfetară înseamnă bani pentru salariaţii de la cabinetele parlamentare. Deci nu este o sumă pe care o are la dispoziţie şi şi-o însuşeşte într-un fel sau altul parlamentarul. Trebuie să o justifice prin salarii ale angajaţilor şi prin celelalte cheltuieli pe care le are la nivelul cabinetului parlamentar: chirie, telefon, canal, apă, energie etc. Sub aspectul ăsta, se impunea şi mărirea sumei forfetare, sigur că da. Foarte exact nu ştiu cu cât s-a mărit, pentru că n-am urmărit aspectul ăsta. Este o decizie pe care au luat-o Birourile celor două Camere Reunite. Era normal să crească salariile şi pe zona aceasta”, a declarat Rotaru.
Întrebat care este aportul efectiv al parlamentarilor şi dacă merită cu adevărat să primească asemenea lefuri lunare, Rotaru a evitat răspunsul, la fel ca restul reprezentanţilor noştri din Parlament. Acesta a susţinut că din punctul său de vedere, este ok faptul că prin legea salarizării se poate discuta despre un venit suplimentar pentru multe dintre categoriile de salariaţi la stat.
“Cu condiţia ca toţi salariaţii care au primit sporuri şi creşteri să le justifice prin calitatea activităţii pe care o desfăşoară, prin stabilirea unor criterii de performanţă şi posibilitatea de evaluare la 6 luni, ceea ce se va întâmpla cu schimbarea şi cu apariţia codului administrativ ce va genera toate aceste lucruri care pun în lumină posibilitatea de a compara, de a măsura şi în acelaşi timp de a impulsiona activitatea în zona administrativă şi în general a bugetarilor”, a mai adăugat senatorul.
Deputatul PSD, Emilia Meiroşu a precizat că încă nu a primit niciun ban în plus până la această dată, prin urmare nu a dorit să se pronunţe în privinţa sumelor. Cu toate acestea, social-democrata a afirmat că există câteva discuţii privind prorogarea aplicării acestei creşteri la nivelul indemnizaţiilor parlamentarilor.
Cât despre aportul său vizavi de comunitate pentru a-şi merita indemnizaţia, Meiroşu ne-a invitat să îi analizăm proiectele legislative ce apar pe site-ul Camerei Deputaţilor.
“Nu înţeleg ce vreţi să vă spun. Nu înţeleg întrebarea. Dacă parlamentarii muncesc suficient sau insuficient pentru o majorare de salariu? Ce înseamnă suficient sau insuficient? Proiectele de lege pe care le iniţiază parlamentarii sunt publice. Sunt pe site, în dreptul numelui fiecărui deputat şi senator”, a afirmat aceasta.
Deputatul PSD Nicu Niţă a afirmat că din punctul său de vedere această creştere a indemnizaţiei deputaţilor este ceva normal, în condiţiile în care discutăm despre demnitari ai ţării. Chiar şi aşa, PSD-istul a evitat să vorbească despre sume, precizând de asemenea că încă nu a primit banii potrivit noii legi.
“Cu mare drag v-aş răspunde, dar n-am primit nicio sumă forfetară până la această dată. Nu ştiu cu cât a crescut ca să vă pot da un răspuns concret. Să vă spun a crescut cu 10%, cu 20%, cu 30%. Nu pot să dau niciun răspuns concret. Cum vom primi banii, promit că eu vă spun. Dar de reţinut că din suma forfetară nouă nu ne intră niciun ban în buzunar. Este pentru angajaţi, pentru cabinet, pentru ce mai cumpărăm. Deci nu băgăm noi niciun ban în buzunar. Şi nu ştiu dacă «nu s-a putut» şi pentru celelalte categorii de bugetari, pentru că urmează să primească bani şi profesorii şi toată lumea. Mai ales cei de la consiliile judeţene şi primării, unde, la angajaţi le-a crescut salariile extraordinar de mult. Nu ştiu cine se plânge de chestia asta. Şi la profesori o să le crească. Atât eu cât şi doamna Meiroşu ne luptăm ca profesorii să ia salarii pe munca dumnealor. Adică e cel mai mare merit până la urmă. Toată lumea a învăţat să scrie, să citească de la dascăli. Şi susţinem în continuare medicii, profesorii, învăţătorii, educatorii, asistentele medicale”, a afirmat Niţă.
Deputatul a comentat totuşi că senatorii au mai mulţi bani decât deputaţii şi că primesc maşină de serviciu. De asemenea, acesta a afirmat că indemnizaţia primită până acum nu a fost tocmai îndestulătorare, în condiţiile în care face foarte multe drumuri Brăila - Bucureşti, dar şi în judeţ.
“Nu e un salariu prea spectaculos pentru un parlamentar, un demnitar al ţării. Nu mi se pare mult. Atâta gălăgie că s-a mărit cu nu ştiu cât se va mări! În momentul în care o să îi luăm şi facem un total, vă promit că fac o hârtie scrisă de la Parlament: asta e indemnizaţia de deputat, asta e cea de senator. Pentru că şi între cele două e o diferenţă. Senatorii au indemnizaţii mult mai mari şi mai multe facilităţi, au maşini date de la Parlament, dar noi nu avem”, a conchis deputatul.
Parlamentarii PNL susţin că mărirea indemnizaţiilor nu era o prioritate
Deputatul PNL Vasile Varga a afirmat că în loc să propună mărirea indemnizaţiilor parlamentarilor, PSD-iştii ar fi trebuit să se concentreze pe creşteri salariale în cazul altor categorii extrem de importante pentru societate, precum medicii.
“Creşterea indemnizaţiei parlamentarilor nu cred că reprezenta una dintre priorităţile momentului. Chiar vorbesc din postura celui care a declarat că merge în Parlament să militeze pentru legi corecte şi pe care nu-l interesează indemnizaţia pe care, de altfel, am donat-o pentru cauze sociale, fără să fac public acest lucru. Prioritare ar trebui să fie creşterea pensiilor, pentru ca oamenii care au muncit o viaţă să ducă un trai decent, prioritară ar trebui să fie ajustarea salariilor medicilor, care pleacă din România, prioritare ar trebui să fie construcţia de autostrăzi, de infrastructură de calitate, nu majorarea sumelor cheltuite de senatori şi de deputaţi. În plus, nu am înţeles ce justificare există în aceste creşteri, pentru că, aşa cum în mediul privat, orice majorare are în spate un argument economic, ar trebui ca şi în cazul parlamentarilor să vorbim de o creştere a eficienţei activităţii lor. Ori, nu mi se pare că, în ultima perioadă, parlamentarii au votat legi mai multe sau mai bune. PNL s-a opus, de altfel, acestei decizii, pe care o consideră la fel de iresponsabilă ca şi alte măsuri luate de PSD, decizii care compromit stabilitatea bugetelor locale şi a bugetului de stat. Personal, voi continua să dirijez sumele încasate din indemnizaţia mea, pentru a rezolva punctual probleme sociale, în special pentru a sprijini tineri care doresc să urmeze un liceu sau o facultate şi au nevoie de ajutor”, a afirmat Varga.
De cealaltă parte, PNL-ista Antoneta Ioniţă susţine că nu are nimic împotriva majorării indemnizaţiei parlamentarilor, însă în niciun caz nu consideră că acum era momentul pentru un asemenea demers. Medicul susţine că a votat „împotriva” acestui proiect în momentul în care a ajuns în plenul reunit, deoarece nu îşi putea da girul pentru amânarea majorărilor salariale ale colegilor săi de breaslă.
“Nu mi s-a părut normal ca de la 1 iulie să li se mărească indemnizaţiile parlamentarilor - chiar dacă eu sunt deputat -, iar medicilor şi profesorilor să li se amâne această majorare pentru 1 ianuarie 2018. Şi se poate verifica votul meu pe site-ul Camerei Deputaţilor. Într-adevăr, era bine să se aibă în vedere şi creşterea aceasta, dar nu atât de repede, nu neapărat acum, de la 1 iulie. Personal, consider că altele erau priorităţile, aşa cum cei din PSD au promis că vor creşte salariile medicilor, asistenţilor medicali, celor din învăţământ. Pentru ei s-a amânat şi se spune că pe 1 ianuarie, dar de unde ştim că se va respecta şi că nu vor spune 1 ianuarie 2019? Pentru că după cum vedeţi se tot sucesc. Lucrurile se schimbă de la o zi la alta. Nu am avut încredere şi de aceea am fost foarte categorică şi am votat împotrivă”, a afirmat Ioniţă.
Ruse consideră că măririle mai puteau aştepta, dar nici nu refuză banii
Senatorul ALDE Brăila, Mihai Ruse a afirmat că într-adevăr nu este foarte corect ca parlamentarilor să li se mărească deja lefurile, în timp ce profesorii şi medicii să mai aştepte până la anul, dar «aruncă mâţa» în curtea colegilor săi cu state vechi. Acesta susţine că indiferent cum ar fi votat el, mărirea indemnizaţiei tot ar fi trecut. Cât despre aportul pe care îl aduc parlamentarii societăţii, astfel încât să îşi justifice măririle de indemnizaţii, Ruse susţine că cel mai bine ar trebui întrebaţi deputaţii şi senatorii cu mai multe mandate, deoarece în cazul lui aceasta este prima mărire de când a ajuns în Parlament.
“Nu cred că era nevoie neapărat de creşterea indemnizaţiilor acum, dar vreau să vă spun că a fost toată lumea de acord cu aceste creşteri, inclusiv opoziţia. Aşa că, indiferent dacă eu aş fi votat altfel, tot nu era cine ştie ce. Ca idee, se putea aştepta până la 1 ianuarie. Aşa este într-o societate privată. Dar aici nu este vorba despre societate privată. Legea salarizării nu implică societatea privată. Pentru mine este prima oară când mi s-a mărit indemnizaţia. Ar fi bine să îi întrebaţi pe cei care au vechime. Nu pot să fac o asemenea analiză deocamdată. Mă mai întrebaţi în ianuarie şi atunci vă mai spun. Oricum încă nu am luat nicio indemnizaţie mărită, probabil că din septembrie când începe sesiunea”, a afirmat Ruse.
De câte ori au deschis gura în plen parlamentarii Brăilei
Cei şapte parlamentari de Brăila se împart în două categorii atunci când vine vorba de luări de cuvânt în plen: timizi şi foarte timizi. Mai exact, la o scurtă analiză a intervenţiilor din plen înregistrate de site-ul Camerei Deputaţilor şi al Senatului, putem observa că unii dintre aleşii noştri nu prea se înghesuie la pupitru şi luări de cuvânt. Dacă în cazul PSD-istului Mihai Tudose este de înţeles că nu prea a vorbit în Parlament, având în vedere că aproape de la începutul mandatului a stat mai mult pe la Guvern ca ministru al Economiei şi acum premier, nu acelaşi lucru se poate spune despre ceilalţi reprezentanţi ai Brăilei în Legislativ.
Concret, PSD-istul Nicu Niţă are 6 luări de cuvânt în şase şedinţe. Colega sa Emilia Meiroşu însă a deschis gura o singură dată în plen, la depunerea jurământului. Liberalul Vasile Varga stă ceva mai bine cu 50 de luări de cuvânt în 18 şedinţe. La rândul său PNL-ista Antoneta Ioniţă are 25 luări de cuvânt în 17 şedinţe.
De cealaltă parte şi senatorul PSD, Ion Rotaru stă ceva mai bine la acest capitol. Acesta a înregistrat 30 de luări de cuvânt. Spre deosebire de Mihai Ruse de la ALDE care nu are decât 3, iar una, bineînţeles, la depunerea jurământului.
