* antreprenorii și analiștii economici vorbesc despre o iminentă criză economică care ar urma să lovească mediul de afaceri, undeva la începutul acestei toamne * “momentul adevărului”, așa cum îl numesc, ar urma să vină când statul nu va mai subvenționa cu 75% salariile angajaților ținuți acasă din cauza pandemiei COVID, iar patronii vor trebui să achite într-un final impozitele și ratele pentru care tot statul le-a acordat facilitatea amânării la plată * vaccinarea rapidă a populației va rezolva în mare parte criza economică, dar antreprenorii susțin că vor avea în continuare nevoie de sprijin concret * în acest context, fostul premier Mihai Tudose dă de pământ cu actualul proiect de buget pe care îl consideră total mincinos, construcția lui bazându-se pe venituri umflate și cheltuieli subevaluate
Mediul de afaceri local și național este, după cum cu toții cunoaștem, răvășit, după modelul Domino, de efectele generate de criza sanitară COVID. Evident, nu toate domeniile au fost sau sunt în mod egal afectate, dar cu toții am sperat că greul l-am depășit în 2020 când, într-un efort general, am străns cureaua. Analiștii economici, dar și exponenții mediului de afaceri ne avertizează însă tot mai insistent despre faptul că greul abia acum, în 2021, va lovi. Mai grav, susțin că această criză s-ar putea să o depășească pe cea din 2008. Practic, discută despre un val de falimente pe lanțuri economice de aprovizionare și producție, despre reduceri de personal și despre o recuperare anevoioasă și de lungă durată. Întrevăd și soluții menite măcar să salveze ce se poate și să tempereze din efectele crizei? Din fericire da. Din nefericire însă se bazează pe capacitatea de înțelegere și reacție a Guvernului. Vă propunem, în cele ce urmează, un interviu pe tema fierbinte a momentului realizat cu președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila, Ștefan Fusea, și printre altele, administratorul unui business în domeniul HORECA. O dublă calitate care promite să aducă discuției noastre o viziune din mai multe unghiuri asupra fenomenului economic. În finalul materialului, Fostul premier, Mihai Tudose, europarlamentar așadar cunoscător atât al realității româneșști cât șI al situației europene vine cu precizări importante...
- Asistăm zilele acestea la o discuție, care prinde tot mai mult contur, pe tema unei iminente crize economice pe fondul măsurilor, implementate la nivel mondial, de distanțare socială și securitate sanitară pe fondul pandemiei COVID. Sunteți adeptul acestui scanariu alarmist?
- Din păcate, nu este doar un scenariu. Este o realitate economică pe care deja o trăim, cu o evoluție predictibilă care mă întreptățește să cred că greul nu a trecut. Nu sunt adeptul teoriilor alarmiste și am fost dintotdeauna de părere că trebuie să privim cu încredere în viitor, dar cu o încredere care să nu frizeze naivitatea, ori, mai grav, prostia. Anul 2020 a fost unul greu, cu restricții impuse pentru a combate răspândirea COVID. Acestea ne-au afectat pe toți. Dar au fost și măsuri implementate de către Executiv - și am spus tot timpul că și lucrurile bune trebuie evidențiate, nu numai cele rele -, măsuri menite să sprijine mediul de afaceri greu încercat. Și discutăm aici de susținerea financiară a șomajului tehnic, de amânarea la plată a obligațiilor fiscale, a creditelor la bănci, de Măsura 2 – granturi pentru capital de lucru, precum și de Măsura 3 – granturi pentru investiții. Drept dovadă, datele statistice de la Registrul Comerțului arată că, în 2020, numărul de firme lichidate nu l-a depășit pe cel din 2019. Pare un paradox, la prima vedere, dar este efectul acelor măsuri de sprijin despre care aminteam mai devreme, dincolo de toate problemele și neajunsurile în implementarea lor pe care noi, mediul de afaceri, le-am semnalat de fiecare dată.
“Momentul adevărului va fi undeva în iunie, iulie când va începe adevărata criză economică”
- Când ar urma să ne lovească această criză economică?
- Chiar dacă datele de bilanț nu sunt încă disponibile, datele economice ne arată clar că momentul adevărului va veni pentru mulți dintre exponenții mediului de afaceri undeva în a doua jumătate a acestui an. Când va veni practic scadența și va trebui plătite obligațiile fiscale și creditele pe care, datorită intervenției benefice a Guvernului ca măsură de sprijin direct acordată mediului de afaceri, patronii le-au amânat. Știm cu toții că Executivul a adoptat propunerea Ministerului de Finanțe de a continua și după 1 ianuarie 2021 măsura care prevede amânarea plății ratelor pentru maxim 9 luni pentru cei care au dificultăți financiare pe fondul pandemiei. E binevenită această decizie dar nu va putea fi susținută la infinit. Grav este că șocul va veni în momentul în care nu se va mai acorda acea măsură cu susținerea în procent de 75% de către stat a șomajului tehnic. Și atunci va fi dușul rece pentru mulți administratori de firme. Cei care nu și-au făcut cu atenție calculele vor fi nevoiți să închidă. După părerea mea, mai mult de 50% dintre firmele din domeniile afectate de criza sanitară vor capitula. Este adevărat că și foarte puțini dintre oamenii de afaceri sunt conștienți de ce se întămplă în mediul de afaceri, încă trăiesc într-o așteptare care este foarte nesigură. Momentul adevărului va fi undeva în iunie, iulie când va începe adevărata criză economică: adică antreprenorii nu-și vor mai putea plăti salariații și furnizorii, nu-și mai pot plăti impozitele, ratele bancare. În această situație oamenii de afaceri va trebui să trimită oamenii în șomaj. Statul și așa este aproape de momentul în care termină capacitățile de a ajuta mediul de afaceri. Va fi un moment dificil.
- Se întrevede o luminiță la capătul tunelului?
- Vaccinarea în masă - și am militat pentru vaccinare și sunt unul dintre cei care s-a vaccinat - va rezolva o mare parte din această problemă, în sensul că va diminua această criză. Trebuie să înțelegem că vaccinarea înseamnă ridicarea restricțiilor. Ridicarea restricțiilor înseamnă reîntoarcerea oamenilor la lucru, ceea ce va duce la recăpătarea încrederii și la ridicarea moralului. Abia atunci lucrurile vor începe să meargă. Dar până acolo este drum lung pentru că, după părerea mea, nu se va putea ajunge, până la finele acestui an, cu un grad de vaccinare în rândul populației undeva la 60 – 70%.
- Care sunt măsurile urgente pe care statul ar trebui să le implementeze pentru a diminua o astfel de criză?
- În primul rând trebuie să pună în aplicare REPEDE ceea ce deja au legiferat, adică Măsura 2 și Măsura 3. Mai este o măsură anunțată care vizează domeniul HORECA - acordarea de granturi reprezentând 20% din diferența între cifrele de afaceri realizate în 2020 și 2019 -, dar suntem conștienți că se va aplica undeva după vara acestui an. De ce spun asta? Pentru că trebuie să așteptăm să se depună bilanțurile pe 2020, după care să se publice actul normativ, apoi este perioada de depunere a dosarelor din partea celor interesați să acceseze această măsură, perioada de analiză a dosarelor și va fi drum lung până vor veni efectiv banii. Și avem deja experiența de la Măsura 2 și Măsura 3 cu problemele semnalate în implementarea lor. Deci, de la momentul la care devine operațională, mai trec 3 - 4 luni. Așadar, este clar că abia în toamnă va fi operațională această măsură. Dar până atunci trebuie salvat ce se mai poate din rândul firmelor care încă mai funcționează la acest moment. Apoi se impune o discuție serioasă între reprezentanți din eșalonul 2 sau 3 din ministere cu reprezentanți ai mediului de afaceri pentru a afla direct problemele și pericolele cu care se confruntă antreprenorii. În cadrul unor astfel de discuții se pot identifica cel mai bine soluțiile. Astfel se pot gândi programe noi de susținere a mediului antreprenorial, programe care să se implementeze rapid, măsuri urgente cu ajutorul cărora să se poată diminua efectele pe care noi le previzionăm.
- Un exemplu concret?
- Cel mai la îndemână exemplu: am propus de mai multă vreme implementarea unui program în școli, acela cu acordare a unei mese calde elevilor. S-ar rezolva rapid mai multe probleme: reducerea abandonului școlar, dar am salva și firmele care vor asigura acele mese calde, precum și furnizorii lor - producători locali de materii prime necesare preparării acelor meniuri. Un calcul simplu ne arată că nu vor fi costuri suplimentare pentru Guvern în susținerea unui astfel de program: banii pe care îi cheltuie acum cu acoperirea șomajului tehnic îi poate direcționa spre susținerea acestui proiect. Astfel, nu mai încurajează nemunca. Patronii respectivi vor rechema oamenii, înapoi, la muncă, și ciclul economic se reia.
Un alt exemplu: implementarea, de exemplu, a unui program de buy-back pentru electrocasnice și mașini care să încurajeze creșterea consumului de bunuri dar, atenție!, a consumului de bunuri produse aici, în România.
Mihai Tudose: “Toată construcția bugetului se bazează pe o creștere economică supraevaluată, venituri umflate și cheltuieli subevaluate”
Pornind de la avertismentele mediului de afaceri brăilean șI nu numai, prin vocea lui Ștefan Fusea, președintele Camerei de Comerț, Industrie șI Agricultură Brăila, l-am întrebat pe fostul premier Mihai Tudose, europarlamentar așadar cunoscător al realităților românești dar șI europene, cum comentează proiectul de buget al Guvernului Cîțu.
“Guvernul recunoaște: 1. România va sta în criză / recesiune până cel puțin în 2023; 2. De abia în 2023 se va recupera ce s-a pierdut în 2020 ca și capacitate de producție.
Adică recunoaște și proasta guvernare din 2020 și că recuperarea va fi dificilă, în minimum 3 ani...Asta fiind “criza” programată/acceptată de guvern!!!..”, crede Tudose despre sinceritatea Guvernului Cîțu. Cât privește realitatea cifrelor folosite de actualul guvern, fostul premier este îngrijorat de-a binelea: “Un buget bazat pe ipoteze macroeconomice false. Toată construcția bugetului se bazează pe o creștere economică supraevaluată, venituri umflate și cheltuieli subevaluate. Cum se va obține 4,3% creștere economică când consumul va scădea pe fondul măsurilor de austeritate iar investițiile noi sunt deja întârziate cu 3 luni în acest an? Cum să aducă industria creștere economică când trendul este de scădere în principalele țări din Zona Euro în care noi furnizăm produse industriale ?
Cum să contribuie sectorul Construcții la creșterea economică din 2021 când guvernarea actuală se gândește dacă să mențină facilitățile fiscale acordate și implicit să taie salariul minim net de 500 euro pentru acest sector?
Cum să fie pozitivă contribuția Agriculturii când se taie sprijinul acordat fermierilor ? Cum să crească economia atât de mult în 2021 când sunt eliminate programele cu efect de multiplicare și se taie și din veniturile populației?
Este un nonsens economic, un dezastru prezentat drept “cea mai de succes reformă care o să fie”...
Și peste asta se suprapune și contextul european…”, a răsucit Tudose cuțitul în rana antreprenorilor pentru care, la fel ca și pentru propriii salariați nu se întrevăd vremuri mai bune.
Timpul va arăta care dintre cei doi premieri a avut dreptate: Mihai Tudose sau actualul Florin Cîțu.
