Fosta fabrică de chibrituri şi mobilă "Pal" SA Brăila a ajuns într-o situaţie critică, după o privatizare care se dovedeşte din ce în ce mai mult a fi un eşec total. În momentul de faţă, firma nu mai are, practic, structuri de conducere, după ce directorul şi directorul adjunct au fost demişi de patronii elveţieni, iar alţi şefi şi-au semnat singuri demisia. O sesizare primită pe adresa redacţiei ne arăta că şirul de demiteri şi demisii a fost provocat de faptul că patronii elveţieni le cereau angajaţilor din Brăila să expedieze în Cehia mai multe utilaje aflate sechestrate de Vamă. "Directorul general - dl. Lungu - ştiind că urmează să se comită o gravă ilegalitate prin expedierea acestor utilaje aflate sub sechestru vamal, în Cehia şi că el a semnat documentele de punere sub sechestru, s-a opus şi a fost dat afară. Directorul adjunct - dl. Mihălceanu - a fost somat să rezolve actele pentru expedierea acestui transport şi pentru că s-a opus a fost forţat să-şi dea demisia. Secretara firmei a primit sarcina să semneze unele acte privind formalităţi pentru expedierea acestor utilaje pe AUTO şi pentru că a refuzat a fost dată afară", se arată în sesizarea expediată de un salariat al PAL, care a solicitat să i se păstreze anonimatul.
La sfârşitul săptămânii trecute, am încercat să obţinem o poziţie oficială a PAL SA faţă de aceste aspecte. Reporterul nostru a găsit, însă, birourile conducerii aproape goale. Doar doi dintre angajaţii TESA erau prezenţi. La solicitarea reporterului de a-l îndruma către directorul unităţii, unul dintre cei doi a răspuns sec :"N-avem director, n-avem niciun şef". După cum stăteau lucrurile în hala de producţie, nici muncitori nu prea mai sunt la PAL. Trei-patru angajaţi mânuiau nişte utilaje al căror zgomot se auzea cu ecou în hala imensă şi pustie din incinta fostului combinat de la Chiscani, unde şi-a mutat PAL întreaga activitate. După cum se ştie, locaţiile din municipiu ale fostei fabrici de mobilă, de pe Str. Fabricilor, Str. Împăratul Traian sau B-dul Dorobanţilor, sunt închise de ani de zile şi năpădite de buruieni. PAL SA a fost privatizată în 1997 de către Fondul Proprietăţii de Stat, pachetul majoritar de acţiuni fiind preluat atunci de "Merona Holding" Elveţia.
Vama a pus sechestru pe aproape toate bunurile societăţii
Privatizarea acestei întreprinderi care oferea locuri de muncă pentru mii de brăileni s-a dovedit a fi cu ghinion. La sfârşitul anilor '90, Brăila a încetat să mai fabrice chibrituri, iar în prezent nici mobila PAL nu mai este ce era odată. Eşecul afacerii pare să fi fost cauzat de politica adoptată de patronatul elveţian, care a uitat, printre altele, să-şi achite obligaţiunile vamale aferente utilajelor importate pentru retehnologizarea liniilor de producţie. Cu penalităţile de întârziere aferente, datoriile depăşesc acum 100 milioane de lei, ceea ce în lei vechi înseamnă peste o mie de miliarde. Practic, aproape toate bunurile mobile şi imobile ale PAL SA se află în momentul de faţă sub sechestrul instituit de Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Brăila. Adriana Drăgan, directorul coordonator adjunct al DJAOV Brăila, ne-a informat că PAL nu a achitat taxe vamale, comisioane vamale şi TVA în valoare de 58 milioane de lei noi, pentru utilaje introduse în ţară prin Vama Brăila în perioada 2000-2002. "În 2007, s-a instituit sechestru asigurator la nivelul sumei respective, act contestat de SC PAL. Dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care a stabilit că actele întocmite de autoritatea vamală au fost corecte şi legale. Prin urmare, PAL datorează suma menţionată, pentru care s-au calculat majorări de întârziere, astfel încât s-a ajuns acum la suma de 100 milioane de lei. Între timp, pentru alte operaţiuni vamale iniţiate prin Biroul Vamal Brăila, s-au mai întocmit acte constatatoare în valoare de circa 22 milioane de lei. Acestea sunt, însă, cu drept de contestaţie, conform codului de procedură fiscală", ne-a informat directorul Adriana Drăgan. Aceasta nu avea cunoştinţă despre vreo tentativă de expediere în Cehia a unor utilaje aflate sub sechestru. Ceea ce ne-a putut confirma, însă, este faptul că, în prezent, PAL SA nu mai are un conducător cu drept de semnătură. "De câteva zile, nu reuşim să discutăm cu cineva din conducerea unităţii. Directorii şi-au încetat raporturile de serviciu şi, din câte am înţeles, acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu contabila cu care mai ţineam legătura", ne-a declarat directorul coordonator al DJAOV Brăila.
Legalitatea privatizării PAL SA, sub semnul întrebării
Existând o sentinţă definitivă a Înaltei Curţi pentru Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte datoria de peste 100 milioane de lei noi, executarea silită a PAL SA este o chestiune de săptămâni sau, cel mult, câteva luni. Operaţiunea va fi pusă în practică de către serviciul de specialitate din cadrul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Galaţi. DRAOV a somat PAL SA, pe 11 februarie a.c., să achite suma de 105.489.824 lei, adică aproximativ 26 milioane de euro. "Avem obligaţia legală de a pune în aplicare decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cei de la PAL au avut termen de 15 zile de la primirea somaţiei, pentru a se conforma. Din moment ce acest lucru nu s-a întâmplat, procedura de executare silită se va derula în continuare. Urmează să stabilim un evaluator, prin licitaţie publică, pentru evaluarea concretă a bunurilor PAL aflate sub sechestru. Ulterior, se va proceda la vânzarea acestor bunuri. Licitaţia pentru stabilirea evaluatorului depinde de momentul când Autoritatea Naţională a Vămilor va acorda fondurile necesare", ne-a declarat Marian Patriche, directorul DRAOV Galaţi.
Situaţia PAL SA este, aşadar, complicată. S-ar putea spune că este chiar disperată, dat fiind că Tribunalul Brăila a stabilit, prin sentinţa nr. 33 din 12 februarie 2010, anularea unor acte care ţin de privatizarea PAL SA. Este vorba despre documente cu ajutorul cărora "Merona Holding" şi-a majorat capitalul social de la 50% la 90%. Acest lucru s-a făcut prin importarea unor utilaje din Rusia, la preţul de 920.000 mărci germane, pentru care s-au întocmit acte false potrivit cărora acestea ar fi fost importate din Panama, la preţul de 5,1 milioane de dolari. Biroul Vamal Brăila a depus mărturie în acest dosar. Sentinţa Tribunalului Brăila nu este, însă, definitivă, putând fi atacată cu recurs de către PAL SA. Dacă va mai avea cine să facă acest lucru!
PAL s-a stins încet, dar sigur
Fostul Combinat de Prelucrare a Lemnului, rebotezat "PAL" SA după 1990, părea a fi un exemplu de privatizare reuşită. Cea mai veche fabrică de plăci aglomerate din lemn (p.a.l.) din ţară şi cândva cel mai mare producător de chibrituri autohtone, PAL a fost prima mare societate brăileană privatizată şi preluată de un grup internaţional. Compania "Merona Holding", din Elveţia, o afacere a unui elveţian de origine română, Ştefan Dobriţa, a preluat pachetul majoritar de acţiuni în 1997, anul marilor lichidări pentru industria brăileană. Deşi cu planuri mari - printre care deschiderea unei noi fabrici uriaşe de producţie pe platforma fostului "Dunacor", unde a cumpărat şi o serie de active, noul acţionar nu a putut face faţă situaţiei economice din România. Întâi au fost închise câteva secţii, apoi fabrica de chibrituri, pentru ca, după anul 2000, societatea să-şi restrângă tot mai mult activitatea. După decesul patronului, survenit la începutul anului 2006, PAL SA şi-a încetat producţia de mobilă de serie şi a abandonat spaţiile industriale pe care le deţinea în zona bariera Călăraşilor, strada Împăratul Traian şi B-dul Dorobanţilor. În urma societăţii, care şi-a mutat sediul la kilometrul 10, nu au mai rămas decât spaţii părăsite, utilajele fiind vândute în general la fier vechi. Singura certitudine rămasă în urma PAL: un magazin "Penny Market", construit pe o bucată de teren aparţinând cândva fabricii brăilene de mobilă, pal şi chibrituri.
