Între tendinţa topirii accelerate a gheţarilor şi cea a creşterii rapide a populaţiei, Pakistanul are deja toate atuurile unei bombe climatice cu ceas, scrie France Presse imaginând oraşul Karachi în anul 2050 lipsit de apă, cu o pâine prea scumpă şi cu valuri în creştere de căldură mortală, relatează agerpres.ro.
Acesta este un subiect puţin discutat în această ţară care se confruntă cu violenţele islamiştilor şi ale altora, precum şi cu penuria de energie care apasă asupra creşterii economice. Cu toate acestea, semnele că un asemenea scenariu ar putea deveni realitate nu lipsesc: inundaţiile gigantice din ultimii ani şi cele 1.200 de decese produse de caniculă în această vară.
Baraj de gheaţă
Încălzirea globală afectează şi Pakistanul, mare ţară musulmană cu 200 de milioane de locuitori traversată de trei lanţuri muntoase - Hindu Kush, Himalaya şi Karakorum -, formând cel mai mare rezervor de gheaţă din lume după cel existent la cei doi poli ai planetei. Inundaţiile au venit dinspre aceste înălţimi din nord, alimentate de fluviul Indus şi de afluenţii săi folosiţi pentru irigarea restului ţării, din câmpiile Punjabului (centru) până în delta Sindh-ului, aproape de Karachi (sud), megalopolis tentacular cu 20 de milioane de locuitori unde lipsa de apă se face deja simţită.
Viitorul acestei ţări, a cărei populaţii este de aşteptat să depăşească 300 de milioane de oameni până în 2050, conform ONU, se poate baza astfel, în parte, pe aceşti gheţari, cum este cel denumit Passu de la poarta de intrare în China. Pe pantele stâncoase magnifice ale acestuia, retragerea gheţii este evidentă. Potrivit autorităţilor, temperaturile din nordul Pakistanului au crescut cu 1,9 grade într-un secol, provocând fenomenul GLOF (glacial lake outburst flood), adică apariţia episodică a unor lacuri glaciare care se formează datorită inundaţiilor, barajul de gheaţă al lacului rupându-se brusc şi eliberând fluxuri de apă în cascadă, în jos pe pantă, şi luând totul în calea lor. Astăzi, treizeci de lacuri glaciare se află sub observaţie în partea de nord a ţării.
Inundaţii fără precedent
Conform Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change, IPCC), topirea gheţarilor din regiunile montane „ar trebui să se accelereze în secolul al XXI-lea, ceea ce este de aşteptat să reducă cantitatea disponibilă de apă, potenţialul hidroenergetic şi să schimbe tendinţele anotimpurilor". Cu alte cuvinte, în Pakistan, bomba climatică nu ar ameninţa doar gheţarii, ci tot restul ţării care se alimentează cu apele lor, începând cu preţiosul grânar din Punjab.
În ciuda populaţiei în creştere galopantă, Pakistanul rămâne auto-suficient în materie de agricultură datorită fertilităţii terenurilor din zona Punjab. Dar agricultorii au suferit în ultimii ani inundaţii fără precedent, cum ar fi cele din 2010 (cu 21 de milioane de sinistraţi), a căror cauză au fost ploile musonice spectaculoase, dar probabil amplificate şi de topirea gheţarilor.
Fiecare variaţie a nivelului apei dă dureri de cap agricultorilor, care riscă să-şi piardă recoltele în cazul în care seamănă prea devreme sau prea târziu, dar şi autorităţilor, care trebuie să stocheze surplusul de apă în rezervoare mari înainte de a face redistribuirea. În restul anului, agricultorii se bazează pe apa fluviilor, în primul rând a Indusului, pentru irigarea terenurilor.
Val de căldură
Megalopolisul Karachi riscă potrivit acestui scenariu să se confrunte, în timp, cu epuizarea resurselor de apă şi cu o multiplicare a valurilor de căldură. Oraşul, care atrage aproape toată apa din fluviul Indus, deja nu mai satisface decât jumătate din cererea de apă a locuitorilor săi (patru miliarde de litri pe zi), printr-o reţea de pompare şi de distribuţie eficientă.
IPCC prevede pentru orizontul anului 2050, o scădere a cantităţilor de apă dulce din Asia de sud, în special din bazinele hidrografice mari, cum este cel al Indusului. Oraşul Karachi va fi nevoit, în acest caz, să înveţe să trăiască cu o populaţie mai numeroasă dar cu mai puţină apă. Încă şi mai rău, schimbarea presiunii atmosferice aşteptată în Marea Arabiei ar putea reduce briza care temperează căldura din portul Karachi, a subliniat Ghulam Rasul. În iunie anul trecut, un val de căldură a lovit oraşul Karachi provocând decesul a peste 1200 de persoane, mai ales în cartierele sărace, adevărate capcane termice din beton masiv, lipsite de umbră şi de reţele de apă.
