Mergi la conţinutul principal

Păsările lunii noiembrie – Galliformele

Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.

 

Denumirea de Galliformes se referă la grupul de păsări din care fac parte fazani, potârnichi, prepelițe, cocoș de munte și găinile domestice. 

Ordinul Galliformes are în componență nu mai puțin de 290 de specii, clasificate în 5 familii. Dintre aceste specii, găina este urmașa unei specii domesticite, este vorba de cocoșul de junglă. Găina a ajuns să reprezinte la ora actuală, cu toate rasele ei și împreună cu celelalte specii de păsări crescute pentru hrană, aproximativ 70% din biomasa tuturor păsărilor de pe Terra.

În România avem șase specii: cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, ierunca, potârnichea, prepelița și o specie introdusă, fazanul.

Păsările care fac parte din acest ordin, au o talie mare, sunt păsări puternice, adaptate vieții la sol, puține din ele fiind migratoare, iar în ceea ce privește zborul, majoritatea nu sunt bune zburătoare. Pentru că nu sunt bune zburătoare s-au adaptat și pot alerga la sol cu viteză mare și pe distanțe foarte lungi. Se feresc de om, chiar dacă coloritul penajului le face să nu fie văzute foarte ușor de către acesta, stând și așteaptând de cele mai multe ori până acesta trece.

În majoritatea cazurilor dimorfismul sexual este ușor de observat, deoarece masculul este mai frumos colorat decât femela.

Galliformele au unele dintre cele mai spectaculoase parade nupțiale din lumea păsărilor, iar trilul e de regulă neelaborat dar puternic.

Speciile din acest ordin sunt răspândite cam peste tot în lume, cu excepția Antarcticii, găsind locuri de cuibărit în cele mai multe categorii de habitate. 

Pe continentul european pot fi observate doar păsările din familia Phasianidae. Specii precum prepelița sunt adaptate zonelor joase, deschise, pe când altele, cum este cocoșul de munte, sunt adaptate zonelor montane înalte. Reprezentanți ai grupului au ajuns chiar și în golul alpin cu stâncărie, cum e ierunca alpină, care nu cuibărește însă la noi. Unele specii au distribuții largi în Europa, cum e cazul prepeliței, pe când altele sunt restrânse la zonele reci din nordul continentului. Aici un bun exemplu este cocoșul de mesteacăn, care la noi apare doar în câteva zone montane din nord, pasărea fiind considerată o specie relict glaciar.

În țara noastră, speciile care fac parte din acest ordin cuibăresc pe întreg teritoriul. Prepelița, potârnichea și fazanul sunt prezente din zonele joase de câmpie până în zonele de dealuri înalte. Altele, precum cocoșul de munte și ierunca sunt rezidenți ai pădurilor montane, în timp ce cocoșul de mesteacăn este restrâns la câteva masive muntoase în nordul țării.

Hrana - Sunt specii predominant vegetariene, consumând fructe, semințe, muguri, frunze și alte părți ale plantelor. Se folosesc pentru asta de ciocul scurt și gros. Majoritatea se hrănesc pe sol, dar în timpul iernii unele specii își găsesc hrana și în arbori. Puii vor consuma și insecte. În locurile unde a fost introdus, fazanul a trecut la o dietă omnivoră și oportunistă, profitând de oferta locală de sezon.  

Cuibărit - Au în general un comportament de reproducere elaborat, caracterizat de etalare la masculi. Adesea, competițiile se desfășoară cu mai mulți participanți, cunoscutul rotit al cocoșilor de munte. În aceste cazuri doar învingătorii ajung să se împerecheze cu femelele.

Masculii sunt, de obicei, exuberanți: foarte colorați, cu penaj elaborat și flamboaiant, similar celui atât de admirat al păunilor. Femelele au de regulă penajul în culori de camuflaj, fapt care le ajută la cuibărit și creșterea puilor. Cu atât mai mult cu cât cuibul, nu foarte elaborat, este situat pe sol.

Migrație - Majoritatea speciilor sunt sedentare. Dintre acestea, unele au mișcări mai largi în sezonul rece, în căutare de hrană. Din cele prezente la noi, doar prepelița migrează. Petrece iarna în sudul Europei și în Africa, fiind intens vânată în timpul pasajului din zona mediteraneană.

Considerente privind conservarea - O problema serioasă de conservare în multe locuri este cea a fazanului ca specie invazivă. Este un consumator de specii autohtone (șopârle, vipera se stepă – o specie rară și periclitată) și un concurent serios al altor specii mai puțin competitive, cum este potârnichea.

O altă provocare serioasă pentru aceste păsări este agricultura intensivă. Prin folosirea insecticidelor în mod disproporționat se reduce drastic sursa de hrană. Alterarea gravă a peisajului, din cauza monoculturilor imense, duce la dispariția unor elemente cum ar fi răzoarele înierbate, aliniamentele, zonele necultivate intermediare, importante ca refugii de adăpost și sursă de hrană. O altă problemă gravă este braconajul asupra acestor specii de păsări, deoarece sunt unele din cel mai ușor de prins dintre păsări. 

În județul nostru pot fi observate următoarele specii: fazani, prepelițe și potârnichi, dar specia comună rămâne fazanul, acesta fiind întâlnit în majoritatea habitatelor din județul nostru.

https://www.sor.ro/pasarile-lunii-noiembrie-galliformele/?utm_sourceâMembri&utm_campaignâOctombrie%2B2022_membri&utm_mediumâemail

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

Arbo300x600

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro