Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Așa cum v-am obișnuit, voi continua să vă prezint păsările lunii în care ne aflăm. Pentru luna mai au fost alese pitulicile. Acestea sunt păsări cântătoare, de mici dimensiuni, ce pot fi întâlnite prin parcuri și păduri.
Pitulicile fac parte din genul Phylloscopus, familia Phylloscopidae. Pe continentul european au fost identificate 18 specii, dintre care trei cuibăresc și în România: pitulicea mică, pitulicea fluierătoare și pitulicea sfârâitoare. Alte opt pot fi observate în migrație sau poate accidental.
Speciile din Familia Phylloscopidae sunt păsări de talie mică, cu dimensiuni între 9 și 13 centimetri și greutatea de maxim 20 de grame, sunt păsări rapide, se mișcă încontinuu în coronament, în căutarea insectelor. Coloritul penajului este asemănător frunzelor, verzui și maroniu pe spate și albicios gălbui pe torace și abdomen, iar ca semn distinctiv pot avea o sprânceană mai mult sau mai puțin intensă, deschisă la culoare. Unele specii au dungi galbene pe aripi. De cele mai multe ori, pitulicile sunt identificate după tril, au un tril puternic, plăcut, care dă numele popular câtorva dintre specii, cântec care poate fi auzit și toamna în timpul migrației.
Pitulicile cuibăresc în pădurile din județ, preferând pădurile de foioase, dar unele specii pot fi observate și în parcurile și grădinile din orașe. Astfel, pitulicea mică e cea mai răspândită, putând fi văzută din Delta Dunării până în golul alpin, inclusiv în localități. Pitulicea sfârâitoare se întâlnește în pădurile de foioase din zonele joase până în zonele submontane. Pitulicea fluierătoare e prezentă în zonele montane din nordul țării, până în jnepenișuri. Însă în migrație pot fi văzute în orice fel de habitat în care sunt prezenți arbori sau tufe, inclusiv în localități, adesea în număr mare, căutând insecte și adesea vocalizând periodic.
Pitulicile sunt specii insectivore, se hrănesc solitar sau în perechi, de la nivelul solului până în vârful coronamentului. Insectele, ouăle și larvele acestora, precum și alte nevertebrate sunt adunate de pe suprafața frunzelor, dar și din aer, unele păsări executând zboruri de pe suporturi fixe pentru a prinde prada. Consumă și fructe, mai ales înspre toamnă, dar puii sunt hrăniți predominant cu insecte.
Toate speciile care cuibăresc la noi sunt oaspeți de vară, fiind foarte bune migratoare. Deși păsări de talie mică, unele sunt capabile de călătorii remarcabile, unele iernând în zona Mediteranei, iar altele călătorind până în Africa tropicală. S-au adaptat acestor obiceiuri, cele care migrează pe distanțe mai lungi, cum e pitulicea fluierătoare, au aripi mai lungi decât pitulicea mică, care migrează până în sudul Europei sau nordul Africii.
Specii reprezentative pentru țara noastră
Pitulice mică (Phylloscopus collybita) - Poate fi întâlnită în păduri mature, în zone semi-deschise, parcuri și grădini unde există arboret pe care îl folosește la cuibărit.
Cuibărește în aproape toată Europa. Cele mai multe populații sunt migratoare, iernează în sudul și vestul Europei, Asia de Sud și nordul Africii. Specie diurnă, se hrănește cu insecte, își caută hrana și pe sol și în coroanele arborilor, prinde insecte și din zbor și de pe scoarța copacilor.
Amenințări și măsuri de conservare: Principala amenințare este utilizarea insecticidelor (atât în teritoriile de cuibărit cât și în afara lor, unde specia este prezentă în migrație). Suplimentar, exploatările forestiere în perioada de cuibărit constituie un factor negativ.
Pitulice sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix) - Trăiește în păduri de foioase, fără subarboret. Părțile superioare sunt verzui, are gâtul de culoare galbenă, ca și partea superioară a pieptului. Părțile inferioare sunt de culoare albă. Coada este scurtă. Lungimea corpului este de 11-12,5 cm, anvergura de 20-24 cm, masa corporală medie de 10 g.
Este vizitator de vară în aproape toată Europa. Specie migratoare, părăsește locurile de cuibărit în august și iernează în Africa subsahariană, pentru a reveni în perioada aprilie-mai. Specie diurnă, se hrănește cu insecte din zbor sau de pe arbori.
Amenințări și măsuri de conservare: Cea mai mare amenințare pentru această specie este pierderea habitatului, din cauza schimbărilor din managementul suprafețelor împădurite. Necesită păduri cu vegetație slabă de arboret.
Pitulice fluierătoare (Phylloscopus trochilus) - Pitulicea fluierătoare este cea mai frecventă specie de pitulice de la noi. Este specie oaspete de vară întâlnită foarte des în pădurile de foioase, cu subarboret, din zona de câmpie până în zonele montane. În țara noastră cuibărește în molidișuri și în arboretul din parcuri și crânguri.
Fiind specii care se hrănesc cu insecte, folosirea insecticidelor în parcurile și grădinile din localități, în perioada de primăvară și toamnă când păsările migrează, le privează de o sursă de hrană importantă. Ele folosesc localitățile ca „puncte de realimentare” în lungul drum către cartierele de iernare sau de cuibărire.
De asemenea, utilizarea pesticidelor pentru combaterea insectelor în păduri poate avea efecte distructive serioase. De aceea, trebuie evitată utilizarea insecticidelor, mai ales în perioadele de cuibărire.
În Brăila, ca și peste tot în țară, speciile sus menționate pot fi observate destul de greu, deoarece sunt păsări de mici dimensiuni și au coloritul foarte asemănător cu al frunzelor. Cel mai ușor pot fi identificate după tril, așa că vă provoc la o ieșire în parcurile brăilene și cu ajutorul telefonului să descoperiți trilul pitulicilor, să ascultați aceste minunate păsări, ca să vedeți cum cântă și ne încântă și pe noi brăilenii.
Sursa de infomare:
