Mergi la conţinutul principal

Păsări din România (XIV)

Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.

 

Păsările răpitoare de zi, propuse pentru acest articol, sunt ereții. Sunt păsări de talie medie, au coadă lungă, aripi lungi și late, păsări ce trăiesc în spații deschise, acestea își vânează hrana de la înălțimi joase, deasupra solului sau deasupra stufărișului.

Din acest grup al ereților fac parte următoarele specii: eretele de stuf (Circus aeruginosus), eretele vânăt (Circus cyaneus),  eretele sur (Circus pygargus), eretele alb (Circus macrourus).

Erete de stuf (Circus aeruginosus) - În România, specia este prezentă pe tot teritoriul țării, acolo unde există zone umede, cu excepția zonelor montane.
Specia cuib
ărește în România, majoritatea exemplarelor fiind migratoare. În perioada rece a anului se pot observa exemplare în sudul țării.

Specia preferă zonele umede cu habitate palustre extinse, însă nu necesită neapărat prezența suprafețelor acvatice. Este prezent și se hrănește și în alte habitate cum sunt terenurile agricole, pășunile și pădurile, acolo unde acestea sunt în apropierea zonelor umede.

Este o specie oportunistă, nefiind specializată pe un tip anume de pradă, fiind condiționată de resursele locale disponibile. Hrană este constituită de obicei din: păsări de talie mică-medie, puii și ouăle acestora, mamifere (în special rozătoare și iepuri), dar și pești, reptile, amfibieni și nevertebrate.

Populația din România este estimată la 2.000 – 4.000 de femele cuibăritoare, tendința populațională la nivel național fiind deocamdată necunoscută.

Perioada de reproducere începe în lunile aprilie - mai (chiar și în luna iunie, în nordul Europei). Este o specie în general monogamă, dar uneori masculii pot avea mai multe partenere. Cuibărește solitar sau în colonii mici unde distanța între cuiburi este relativ mare. Pentru plasarea cuibului specia preferă habitatele palustre extinse, cum sunt stufărișurile, păpurișurile etc. Cuibul este construit sub forma unei grămezi de tulpini de stuf și alte materiale vegetale, fiind construit de femelă, masculul participând prin adăugare de material pe parcursul perioadei de cuibărit.

Erete vânăt (Circus cyaneus) - Pasăre răpitoare de talie medie, cu siluetă tipică ereților: coadă și aripi lungi, zbor jos, cu aripi ridicate în formă de ”V” când planează.

În România specia iernează, fiind prezentă pe tot teritoriul țării, însă mai frecvent în zonele joase.

Specia nu cuibărește în România. Exemplarele nordice iernează la noi, specia fiind prezentă doar în sezonul rece, în principal din octombrie până în martie/ începutul lunii aprilie.

Cuibărește în regiuni deschise, în special pajiști/pășuni, dar și zone mlăștinoase, plantații tinere de conifere, turbării din taiga, terenuri agricole din zone joase sau deluroase. Iernează în zone deschise, în special la altitudini mai mici și este întâlnit adesea pe terenurile agricole.

Se hrănește în special cu mamifere de talie mică (șoareci, șobolani, iepuri) și păsări de talie mică. În perioada de reproducere, hrana predominantă este reprezentată de pui de pasăre sau păsări de talie mică. Ocazional consumă și nevertebrate, reptile, amfibieni sau ouă de pasăre. Prada este capturată în principal pe sol.
Spre deosebire de al
ți ereți se bazează mult pe sunet în detectarea prăzii ascunse în vegetație, deși se folosește și de văz.

În România, populația care iernează este estimată este de 500 – 3.000 de indivizi. Tendința populațională este necunoscută.

Erete sur (Circus pygargus) - Pasăre răpitoare de talie medie, cu siluetă tipică ereților: coadă și aripi lungi, zbor jos, cu aripi ridicate în formă de ”V” când planează; aripile sunt relativ mai lungi și mai înguste decât la restul speciilor de ereți.

În România specia cuibărește în câteva locații relativ izolate, în zonele joase, din Câmpia de Vest, Câmpia Română, sudul Moldovei și Dobrogea. Specia este migratoare, iernând în Africa la sud de Sahara și India.

Eretele sur cuibărește în România, fiind migratoare. Sosește din cartierele de iernare în luna aprilie și pleacă în luna septembrie - începutul lunii octombrie.

Cuibărește în zone deschise, cu vegetație naturală joasă, cu tufărișuri izolate. Folosește pentru cuibărire zone de pajiști și pășuni, terenuri agricole, miriști, turbării sau alte zone mlăștinoase. În perioada de migrație se hrănește în special în zonele joase deschise, inclusiv pe terenuri agricole sau zone umede.

Se hrănește în special cu păsări mici (în special juvenili proaspăt zburați) și mamifere de talie mică (șoareci, șobolani), reptile sau insecte de talie mare. Vânează zburând la altitudine joasă, cu bătăi mai rare din aripi.

Este singura specie de erete din Europa care este migratoare de distanță lungă și iernează exclusiv în zone tropicale (și eretele alb poate migra și pe distanțe lungi, la sud de Sahara, însă multe exemplare iernează în nordul Africii sau Orientul Mijlociu). Cei din vestul arealului de distribuție iernează la sud de Sahara, iar cei din estul arealului, în India. În România, populația estimată este de 20 – 50 de femele cuibăritoare. Tendința populațională este fluctuantă.

Erete alb (Circus macrourus) – Distribuția urmărește zonele stepice est europene și central asiatice. Specia este migratoare, iernând în Africa de nord și la sud de Sahara și India.

Eretele alb nu cuibărește în România. Este prezentă doar în migrație (primăvara și toamna), când tranzitează teritoriul țării (folosind în special culoarele de migrație din sud-estul teritoriului).

Cuibărește în zone deschise, cu vegetație naturală de tip pajiște/pășune, cu influențe stepice. Cuibărește de asemenea și în zone semi-deșertice și de silvostepă/ În perioada de migrație se hrănește în special în zonele joase deschise, inclusiv pe terenuri agricole sau zone umede.

Se hrănește în special cu mamifere de talie mică (șoareci, șobolani) și păsări mici; suplimentar consumă reptile sau insecte de talie mare (în special în zonele de iernare). Vânează zburând la altitudine joasă, planând cu silueta caracteristică în ”V”.
Este specia de erete cu cea mai rar
ă prezență în România. Cuibărind în special în Asia Centrală, majoritatea exemplarelor ce migrează în Africa, folosesc ruta de migrație est-pontică (prin estul Marii Negre); astfel, puține exemplare urmează ruta de la vestul Mării Negre, care trece și prin România. Tendința la nivel european este descrescătoare. În România, populația estimată este de 20 – 50 de femele cuibăritoare. După ce a cunoscut un declin semnificativ în perioada 1970 - 1990, datele colectate mai recent au arătat o tendință fluctuantă. Dată fiind natura nomadică a speciei și numerele populaționale fluctuante, evaluarea speciei este foarte dificilă.

Sursa de informare:

https://pasaridinromania.sor.ro/specii/239/erete-de-stuf-circus-aeruginosus

 https://pasaridinromania.sor.ro/specii/240/erete-vanat-circus-cyaneus

https://pasaridinromania.sor.ro/specii/242/erete-sur-circus-pygargus

https://pasaridinromania.sor.ro/specii/241/erete-alb-circus-macrourus

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro