Păsări din România - XI

saiubimnatura - 26 July 2022

Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.

Pentru că în ultimile două articole v-am prezentat informații despre o grupă de păsări, astăzi a venit rândul ultimilor specii ce fac parte din această grupă a stârcilor și berzelor: barza neagră (Ciconia nigra), stârcul cenușiu (Ardea cinerea) și stârcul roșu (Ardea purpurea).

Stârc cenușiu (Ardea cinerea) – În țara noastră poate fi observată cam peste tot unde există o baltă, un canal de irigații sau chiar un lac sărat, în zonele umede și în zona corpurilor de apă mari, în general în zonele de câmpie și deal, însă poate fi găsită chiar până la altitudini mai mari, în zona lacurilor de acumulare.

Populația cuibăritoare din țara noastră a fost evaluată la 4.500 - 10.000 de perechi.

Amenințările speciei sunt următoarele: pierderea habitatului, poluarea și gestionarea defectuoasă a apelor, chiar și braconajul.

Măsurile de conservare necesare pentru protecția speciei ar fi următoarele: interzicerea deranjului cel puțin pe perioada cuibăririi, dar și pentru zonele de hrănire, interzicerea lucrărilor silvice în perioada de reproducere a speciei, conservarea pădurilor aflate în vecinătatea habitatelor acvatice și a vegetației ripariene, încurajarea folosirii produselor agrochimice selective și cu toxicitate redusă pe terenurile din vecinătate, interzicerea secării și a schimbării artificiale bruște a regimului de ape din zonele umede.

Stârc roșu (Ardea purpurea) – La nivelul țării noastre specia ocupă cam aceleași habitate ca și stârcul cenușiu. Poate fi întâlnită și în județul noastru în foarte multe zone, de la Insula Mare a Brăilei până pe canale și mlaștinile din județ.

Se hrănește cu pește, broaște, pui ai altor specii de păsări, șoareci, pui de popândău și insecte acvatice.

Amenințările speciei sunt pierderea habitatului, poluarea apelor și impactul antropic.

Măsurile de conservare necesare pentru protecția speciei ar fi următoarele: protejarea zonelor ripariene, lipsa unui management al deșeurilor în zonele umede, menținerea și conservarea stufărișurilor întinse cu apă permanentă ca habitat caracteristic, interzicerea incendierii stufului, protejarea locurilor de cuibărire și de hrănire, conservarea pădurilor aflate în vecinătatea habitatelor acvatice și a vegetației ripariene, inventarierea zonelor de reproducere actuale și potențiale.

Barza neagră (Ciconia nigra) - este o specie observată mult mai rar decât barza albă.
Populația estimată în România este de 1.175 - 2.724 de perechi clocitoare.

Barza neagră este o specie caracteristică pădurilor de câmpie și de dealuri care au în apropiere zone umede. Se hrănește în special cu țipari (când îi găsește), mamifere mici, pui de păsări, ouă, broaște, moluște, lipitori, râme, șopârle, șerpi sau insecte.
Este o specie retrasă și sfioasă, care cuibărește în păduri, în cuiburi pe care le folosește mai mulți ani și pe care le repară și le consolidează în fiecare an.

Amenințările speciei sunt pierderea habitatului, poluarea, lipsa hranei în cantități îndestulătoare, braconajul, perturbările cauzate de activități antropice.

Măsurile de conservare necesare pentru protecția speciei ar fi următoarele: interzicerea distrugerii cuiburilor ocupate, considerarea necesității de restabilire a unor locuri potrivite pentru cuibărire și menținerea acestora, asigurarea resurselor de hrană și întreținere corespunzătoare a zonelor învecinate de site-urile de reproducere, păstrarea sau refacerea zonelor umede situate în apropierea pădurilor,
potrivirea lucrărilor silvice cu biologia speciei pentru a evita perturbarea ei în perioadele critice, reglementarea vizitelor și a activităților în zonele critice în timpul celor mai sensibile perioade, cu restricție totală în cele mai sensibile zone,
interzicerea activităților silvice din apropierea cuiburilor ocupate între februarie și septembrie, interzicerea stabilirii de ferme eoliene în zonele extrem de sensibile, identificarea zonelor de migrație, hrănire și aglomerare importante pentru conservarea speciei.

Aceste trei specii prezentate pot fi observate și în județul nostru, cu sublinierea faptului că barza neagră este mult mai greu de observat, fiind o specie retrasă. Am fotografiat barza neagră în Insula mare a Brăilei în urmă cu un an. Celelalte două specii de stârci pot fi observate chiar și pe marginea șoselelor acolo unde există canale de irigații și se găsește hrană.