Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Voi continua să vă prezint câteva specii de păsări din România. În articolul de față a venit rândul rațelor scufundătoare (subfamilia Aythynae).
Din acest grup fac parte următoarele specii de rațe: rața cu ciuf (Netta rufina), specie oaspete de iarnă; rața cu cap negru (Aythya marila), specie oaspete de iarnă; rața moțată (Aythya fuligula), specie oaspete de iarnă, dar care poate fi văzută uneori și vara; rața cucuiată (Aythya collaris), specie oaspete de iarnă, foarte rar observată; rața cu cap castaniu (Aythya ferina), o specie sedentară și rața roșie (Aythya nyroca), specie oaspete de vară.
În acest articol vă voi prezenta detaliat cele trei specii pe care eu le-am observat mai des în județul nostru.
Rața cu cap castaniu (Aythya ferina): Este o specie de rață de talie medie ce prezintă dimorfism sexual. Masculul în penaj nupțial are capul de culoare castanie, pieptul, ceafa, coada, târtița și subcodalele de culoare neagră, iar spatele, abdomenul și aripile sunt de culoare gri cu vermiculații.
Rața cu cap castaniu cuibărește pe tot teritoriul țării, din zonele joase până în zonele de deal, acolo unde există zone umede.
În perioada de cuibărire, specia are o prezență mai dispersată, iar în perioada rece a anului este prezentă pe majoritatea suprafețelor acvatice (mai puțin pe apele curgătoare), existând influx de indivizi din nordul distribuției. Abundența indivizilor poate fi diferită de la un sezon la altul, în funcție de gradul de acoperire cu gheață al suprafețelor acvatice.
Specia preferă pentru cuibărire zonele umede cu ape stătătoare sau ușor curgătoare, mediu-eutrofizate, cum sunt mlaștinile, lacurile, zonele lagunare etc. În afara perioadei de cuibărire este puțin pretențioasă, fiind observată pe majoritatea suprafețelor acvatice.
Amenințări și măsuri de conservare: Principalele amenințări asupra speciei sunt legate de managementul zonelor umede: drenare, desecare, intensificarea pisciculturii, abandonarea heleșteielor, dispariția pășunatului tradițional cu număr mic de animale, arderea necontrolată a stufului, eutrofizare, vânătoarea, deranjul la cuib etc.
Rața roșie (Aythya nyroca): Este o specie de rață de talie medie. Ca la toate speciile de rațe, există dimorfism sexual, însă este mai puțin accentuat. Ambele sexe au colorit general maroniu, cu spatele contrastant mai închis la culoare decât flancurile sau abdomenul. În România, specia cuibărește în toate regiunile mai joase ale țării, din Delta Dunării până în zonele de deal, în regiuni cu zone umede întinse de lacuri cu vegetație acvatică bogată.
Specia este prezentă la noi ca oaspete de vară. Abundența însă nu este constantă. În perioada de cuibărit este mult dispersată, și în număr mai mare, în general în locurile de cuibărit. Toamna se adună în grupuri pe suprafețele acvatice. Peste iarnă, numărul de exemplare este mult mai redus, mare parte din indivizi iernând în zonele sudice ale Europei și Asiei sau în Africa.
În România este prezentă în toate zonele umede mari în perioada de cuibărit, ocupând habitate acvatice întinse din zonele joase, bogate în vegetație palustră și cu maluri mâloase. Este mai abundentă în Delta Dunării și în zonele umede din lunca râurilor mari. În sezonul de toamnă se adună în număr mai mare, pe suprafețele de apă deschise, la început mult mai dispersat, iar apoi, concentrat. În perioada de iarnă rămân mai puține exemplare, majoritatea iernând în zonele mediteraneene.
Amenințări și măsuri de conservare: Specia este în declin, în special din cauza reducerii sau dispariției zonelor umede naturale, cu suprafețe întinse și vegetație abundentă. Alte amenințări la adresa speciei sunt: arderea târzie a stufului și managementul intensiv al iazurilor piscicole (în special tăierea/reducerea vegetației de mal). În unele locuri și vânătoarea accidentală (fiind specie protejată, vânătoarea este interzisă) constituie o amenințare. Fiind specie Natura 2000, majoritatea locurilor în care specia cuibărește (sau se adună în număr mare în migrație) au fost incluse în rețeaua europeană de Arii de Protecție Specială.
De asemenea, în România a fost pregătit un Plan Național de Acțiune pentru conservarea speciei (de către SOR/BirdLife Romania și WWF Programul Dunăre-Carpați).
Rața cu ciuf (Netta rufina): Specie des întâlnită în România și în restul Europei, rața cu ciuf preferă habitatele cu apă salmastră și lacurile cu stufăriș. Masculul are culori relativ strălucitoare, flancurile corpului sunt de un alb lucitor, iar capul este maro-gălbui cu penele creștetului în formă de creastă erectibilă. Ciocul este de culoare roșie.
Rața cu ciuf este o specie migratoare, dar prezintă și populații sedentare care nu părăsesc teritoriile de cuibărit.
Populația europeană este relativ redusă, însumând aproximativ 59.000 de perechi, și a suferit un declin în perioada 1970-1990. Cu toate că specia a suferit un declin în unele țări în perioada 1990-2000, multe din ele au crescut sau au rămas stabile per total.
Amenințări și măsuri de conservare: Declinul speciei este atribuit vânătorii, otrăvirii cu pesticide și pierderii habitatului specific prin drenarea zonelor umede, poluarea cu petrol și incendierii vegetației ripariene. Ca măsuri de conservare se impun interzicerea vânătorii și controlul braconajului, precum și refacerea vegetației la un nivel ecologic optim. Alte măsuri de conservare impun de asemenea protejarea habitatelor specifice, prevenirea mortalității, precum și creșterea gradului de conștientizare în rândurile populației.
Sunt multe locuri în județul nostru unde pot fi observate aceste păsări, de la lacuri sărate, la bălți și uneori chiar pe canale de irigații. Iubitorii de păsări și de drumeții în zonele mlăștinoase din Brăila pot merge și admira aceste rațe frumos colorate. Voi continua să scriu despre păsări sălbatice în speranța că vor exista doritori de drumeții și de fotografie în locuri sălbatice unde specia cuibărește sau se hrănește.
https://pasaridinromania.sor.ro/Rata-cu-cap-castaniu
