* la doi ani după încheierea Războiului de Reîntregire, în anul 1921, Regele Ferdinand I a inițiat cea mai mare Reformă Agrară din sud-estul Europei * numai în județul Brăila au fost împroprietăriți 24.000 de veterani de război, văduve și orfani de război, precum și țărani fără nicio palmă de pământ * totodată, peste 20.000 de hectare de teren au devenit islazuri pentru vite și vetre noi de casă * tot atunci au fost create școli de agricultură și ferme model, țăranii învățând cum să-și organizeze gospodăriile
Considerată, pe bună dreptate, cel mai mare transfer de proprietate din sud-estul Europei, Reforma Agrară din anul 1921 - inițiată de MS Regele Ferdinand I Întregitorul și de Guvernul Mareșal Averescu - a dat pământ de arătură la aproape 24.000 de brăileni, a creat pășuni pentru vite și a dus la fondarea școlilor de agricultură și a fermelor model, unde țăranii și odraslele lor au putut învăța cum să-și organizeze gospodăriile, beneficiarii fiind, în mare parte, veterani din Campania din 1913 (Războiul Balcanic) și din Primul Război Mondial, văduve și orfani de război. Câte certificate de împroprietărire și titluri de proprietate nu au dosit bunicii și străbunicii noștri la sosirea comuniștilor la putere și câte astfel de acte nu au zăcut prin podurile vechilor case de la țară, până să fie scoase la lumină, după decembrie 1989!
Prezentăm mai jos povestea veteranilor de război și a brăilenilor nevoiași care au primit pământ în urmă cu 100 de ani, "în numele Majestății Sale".
"În numele Majestății Sale Regelui Ferdinand I"
Se împlinesc, anul acesta, 100 de ani de la marea Reformă Agrară din anul 1921. La doi ani de la Marele Război, Regele Ferdinand I a luat moșiile arendașilor, străinilor și ale marilor proprietari, prin expropriere, și le-a împărțit ostașilor care-au luptat pe front, precum și celor care nu avuseseră până atunci nici-o palmă de pământ.
Au fost expropriate moșiile a căror suprafață depășea 100 de hectare, precum și moșiile Statului, Domeniul Coroanei, moșiile absenteiștilor (a celor cu domiciliu în străinătate) și așezămintelor de binefacere, în condițiile în care, la acea dată, 75% din pământul arabil era deținut de marii proprietari de moșii. Potrivit documentelor aflate la Serviciul Județean Brăila al Arhivelor Naționale (SJAN), în urma Reformei Agrare din anul 1921, în tot județul Brăila, au fost expropriate circa 130 de moșii cu o suprafață totală de aproape 200.000 de hectare, din care 150.000 de hectare au fost împărțite țăranilor, în loturi, restul, de apoape 50.000 de hectare, rămânând proprietarilor. Cea mai mare parte a terenului expropriat a devenit loturi de cultură, circa 18.000 de hectare islazuri pentru vite și peste 3.000 de hectare vetre noi de casă.
Inițial, cei împroprietăriți primeau un “Certificat de împroprietărire” eliberat de Serviciul Agricol al Județului Brăila. Ulterior, era eliberat “Titlul definitiv de proprietate”, emis "în numele Majestăței Sale Regelui Ferdinand I" și semnat de însuși Ministrul Agriculturii. Două astfel de documente, aflate în colecția subsemnatului, însoțesc acest articol. Este vorba de un Titlu de proprietate din anul 1926, semnat de ministrul de atunci, Constantinescu - cel care a donat suma de 500.000 de lei pentru ridicarea Palatului Agriculturii de la Brăila - emis pe numele brăileanului Constantin D. Ioanițoaia, din comuna Rușețu, precum și un Certificat de împroprietărire de la 1921, eliberat pentru Costea Iacomi, plugar din comuna Tichilești.
Peste 22.000 de moșii expropriate în toată România
La nivelul întregii țări, până în anul 1928, au fost expropriate peste 22.000 de moșii, cu o suprafață totală de 6,3 milioane hectare.
Așa stând lucrurile, promisiunea făcută ostașilor pe câmpul de luptă, încă din anul 1917 (vezi Manifestul Regal din martie) de Regele Ferdinand I Întregitorul - cel care a înfăptuit Marea Unire - a fost împlinită, iar brăilenii care au luptat în Marele Război au fost răsplătiți pe deplin. În plus, s-a ținut cont de nedreptățile pricinuite de arendași la început de secol XX și care au dus la izbucnirea unor conflicte de genul răscoalei de la 1907.
Să nu uităm că, la început de secol XX, agricultura era în continuare principala ocupație a celor care locuiau în mediul rural. Potrivit documentelor de arhivă, în anul 1930, populația rurală a României era de 14,4 milioane locuitori, adică 80% din întreaga populație.
Înainte de Reforma Agrară de la 1921, în Regatul României, proprietățile mai mari de 50 de hectare erau stăpânite de 5.000 de proprietari (adică 0,6% din totalul proprietarilor de pământ) care dețineau aproape 4 milioane de hectare, în timp ce restul pământului agricol, de 3,8 milioane de hectare, se afla în proprietatea a 920.939 de familii de țărani. În același timp, aproximativ 300.000 de familii erau total lipsite de pământ, iar 420.000 de familii aveau între 0,5 și 3 hectare de pământ. Situația era asemănătoare și în Transilvania. În plus, acolo era vorba și de alte nedreptăți. Apartenența pământului în funcție de naționalitatea proprietarului arată că peste 70% din totalul terenului agricol era în posesia marilor moșieri maghiari.
Nu în ultimul rând, la începutul secolului al XX-lea, se dezvoltă și se răspândește arenda. Aproximativ 336.000 de hectare de teren agricol erau arendate, cei care luau pământ în arendă fiind o parte a moșierimii (care cultiva pentru a vinde produsele), viitorii "chiaburi" și țăranii de rând, nevoiți să-și întrețină familiile. 42% din totalul de familii de țărani din anul 1905 - care aveau o proprietate agricolă de 5-10 hectare - aveau teren luat în arendă.
Muzeul Național Cotroceni a inaugurat recent expoziția foto-documentară "Regele Ferdinand I și reformele Marii Uniri. 100 de ani de la Reforma Agrară", care ilustrează etapele Reformei Agrare de la 1921. Expoziția a fost deschisă publicului până pe data de 7 martie 2021, urmând să ajungă apoi în mai multe orașe din țară. Potrivit organizatorilor, exponatele ilustrează modul în care au fost expropriate terenurile Coroanei, fundațiilor, persoanelor juridice și proprietățile rurale ale persoanelor cu domiciliu în străinătate, cu scopul de a împroprietări țăranii din Regat, prioritate având veteranii care au luptat în Războiul de Reîntregire. Toți cei care au fost împroprietăriți au primit ulterior Titlu definitiv de proprietate, "în numele Majestății Sale Regelui Ferdinand I". Pe întreaga durată a expoziției, muzeografii au oferit tururi ghidate, cu informații suplimentare despre Reforma Agrară a Regelui Ferdinand I și despre România Mare.
