* depistată în anul 2019, omida păroasă a stejarului, cel mai periculos defoliator al arborelui, a infestat în total 346 de hectare din Pădurea Tătaru, în mai puţin de un an * din fericire, silvicultorii au reuşit să combată insecta şi să salveze toate cele 457 de hectare de pădure * încă nu se cunoaşte sursa infestării * anul trecut, au fost semnalate şi şapte incendii de pădure * "20 de ani de muncă au dispărut în şase ore", ne-a spus ing. Marian David, din cadrul Direcţiei Silvice Brăila, referindu-se la cele 47 de hectare din pădurea Făurei Sat, mistuite de incendiu
Silvicultorii brăileni au tras linie şi au făcut bilanţul activităţii desfăşurate în anul pandemiei, 2020. Mai mult decât în anii trecuţi, "oamenii în verde" au avut de luptat cu invazia dăunătorilor şi cu incendiile de pădure care au distrus zeci de hectare de plantaţii, dar şi cu nepăsarea oamenilor.
"Anul 2020 a fost unul care a pus la încercare profesionalismul şi devotamentul silvicultorilor care se ocupă cu protecţia pădurilor, în lupta împotriva insectelor defoliatoare. Din motive încă neelucidate, Padurea Tătaru, situată izolat, în plină Câmpie a Bărăganului, a fost infestată de cel mai vorace şi periculos defoliator al stejarului (Lymantria dispar - omida păroasa a stejarului), intensitatea infestărilor impunând ample lucrări de combatere", ne-a precizat ing. Marian David, şeful Compartimentului Protecţia şi Paza Pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Brăila.
Au fost infectate cu temutul dăunător nu mai puţin de 346 de hectare de pădure (din totalul de 457 de hectare ale Pădurii Tătaru), silvicultorii apelând la combaterea avio, utilizând substanţe biologice, netoxice pentru entomofauna folositoare şi pentru albinele care sunt prezente în zonă. "Nu a contat faptul că disponibilitatea unităţii avio a fost în zi de weekend (sâmbăta); personalul nostru s-a mobilizat, au fost efectuate zborurile, iar rezultatele au fost unele de eficienţă maximă, omida dispărând în totalitate din Pădurea Tătaru", a mai spus sursa citată.
O posibilă sursă de infestare cu omida păroasă a stejarului ar putea fi depozitul de lemne de la Dudeşti, care importă lemne din Bulgaria, sau stupinele amplasate în zonă, al căror lemn conţinea temutul dăunător al pădurilor. Omida a fost semnalată încă din anul 2019 în Pădurea Tătaru, însă atacul ei a fost decisiv în anul 2020.
Incendiile de pădure, o altă problemă acută a anului trecut
În altă ordine de idei, anul pandemiei a fost şi unul al incendiilor care au mistuit zeci de hectare de pădure în judeţul Brăila, asta şi datorită secetei prelungite care a afectat Bărăganul şi ţinuturile estice ale ţării. Nu de puţine ori, silvicultorii au găsit ramuri şi chiar arbori tăiaţi ilegal - sursă pentru focul "pescarilor de sfârşit de săptămână" sau al iubitorilor de grătar, vetre nestinse care nu sunt altceva, spun silvicultorii, decât surse sigure de incendii.
"Inconştienţa unora pune la încercare vigilenţa şi, nu de puţine ori, efortul fizic şi material pentru stingerea unor incendii scăpate de sub control. Precizăm că, în anul 2020, au fost înregistrate un număr de şapte incendii de pădure pornite de la frunze căzute şi plante erbacee uscate, din care cel mai agresiv s-a înregistrat în pădurea de la Făurei Sat, pe o suprafaţă de circa 47 de hectare", a precizat ing. Marian David.
Cauza devastatorului incendiu a fost una neobişnuită: "arc electric făcut de berze în migraţie, pe linia de tren electrificată Făurei - Buzău". Astfel, "20 de ani de muncă a silvicultorilor brăileni au dispărut în şase ore", cât a durat incendiul de la Făurei.
"Trebuie să înţelegem că pădurile, aşa puţine cum sunt, reprezintă un «filtru» al Deltei Dunării"
Problema deşeurilor aruncate de brăilenii de la oraş şi de la sate continuă să le dea bătăi de cap silvicultorilor. La fel ca şi în anii trecuţi, în anumite locuri frecventate de petrecăreţi au rămas o mulţime de deşeuri aruncate în timpul picnicurilor, vetre de foc făcute direct pe sol, pet-uri şi multe alte resturi menajere. Este de-a dreptul revoltător faptul că unii indivizi consumă alcool şi aruncă apoi sticlele în pădure, ori împrăştie şerveţele folosite, pline de viruşi, ca să vină silvicultorii să cureţe după ei.
"Silvicultorii nu sunt salubrizatorii celor care, din neştiinţă, lipsa educaţiei sau rea-voinţă, aruncă la întâmplare, din maşină sau loc de picnic hârtii, pet-uri sau alte asemenea. Trebuie să înţelegem că pădurile, aşa puţine cum sunt, reprezintă, totuşi, un «filtru» al Deltei Dunării. Apele din inundaţii aduc, în fiecare an, de pe şenalul Dunării, tone de reziduuri dintre care se remarcă deşeurile plastice, în special PET-urile. Acţiunile de salubrizare nu au efectul scontat: în mai puţin de o săptămână sau două, revine imaginea «sinistră». Dacă ar fi să vedem dezastrul din amonte de Porţile de Fier, la care se adaugă şenalul româno-bulgar, se poate face lesne o imagine de cum arată pădurile şi malurile Dunării în zona judeţului Brăila", avertizează şeful Compartimentului Protecţia şi Paza Pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Brăila.
Atenţie, însă. Nu toţi iubitorii de plimbări în aer liber şi amatorii de picnic sunt la fel. Silvicultorii au întâlnit şi grupuri de brăileni care, după picnic-ul de la malul Dunării, au strâns absolut toate resturile rezultate, le-au pus în saci menajeri şi le-au luat cu ei, pentru a le depozita în containere. Şi asta fără să li se atragă atenţia.
