Grupul de interese care intenţionează să defrişeze o parte din pădurea Stejaru, pentru a construi în locul copacilor tăiaţi un complex sportiv şi rezidenţial, face în continuare demersuri pentru a-şi atinge ţinta. Deocamdată, singura piedică în calea acestei intenţii este faptul că încă nu s-a obţinut acordul de mediu. Pentru obţinerea avizului din partea autorităţilor de mediu trebuie un studiu de impact corespunzător. Se pare că firma angajată de investitori să realizeze acest studiu nu a făcut faţă cerinţelor, motiv pentru care s-a renunţat la serviciile sale. Astfel, societatea "Ceprohart" Brăila a fost înlocuită cu câţiva experţi bucureşteni în domeniu. Reprezentantul investitorilor care vor să defrişeze 13 hectare din pădurea Stejaru, Gheorghe Periverzof, ne-a declarat că experţii din Bucureşti au marele merit că discută direct la Ministerul Mediului, asfel încât documentele să fie întocmite în conformitate cu cerinţele legale, pentru a nu mai fi respinse de Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila. "Suntem mult în urmă cu autorizaţiile de mediu. De doi ani ne ocupăm de această problemă şi nu am reuşit să facem decât 40% din documentaţia necesară. Trebuie să ne grăbim, fiindcă riscăm să pierdem finanţarea pentru proiect, dacă în şase luni nu rezolvăm problema cu mediul. Pentru realizarea complexului sportiv pe care intenţionăm să-l construim urma să accesăm o finanţare europeană. Din 8 milioane de euro, cât costă proiectul, noi contribuim doar cu 20%, restul reprezentând finanţare europeană", ne-a declarat Gheorghe Periverzof.
Reamintim că în luna aprilie a acestui an, grupul de lucru constituit la nivelul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila nu a acceptat varianta raportului de mediu întocmită de firma angajată de investitori - "Ceprohart" SA -, solicitând să i se adauge mai multe precizări. Nici până în momentul de faţă dosarul nu a fost completat conform cerinţelor legale, astfel încât să se poată da avizul de mediu pentru defrişarea suprafeţei de pădure.
Şefi din fruntea Primăriei, rude ale investitorilor
După cum v-am mai informat, pe lista iniţiatorilor proiectului, aşa cum apare ea în varianta raportului de mediu întocmit de firma "Ceprohart" SA Brăila, nu figurează nume de foarte mare notorietate pe plan local. Sunt 14 persoane care nu s-au făcut remarcate până în prezent nici în mediul de afaceri, nici în cel politic. Este vorba despre Virgil Voicu, Ionel şi Gabriela Stănilă, Alexandra Periverzof, Cristian-Jean Mîrza, Leonard Mîrza, Laurenţia Mîrza, Otilia şi Cristian Niţă, Elena şi George Iurov, Costel Guruianu, Valentin şi Gina Chisoceanu. Potrivit raportului de mediu, aceste persoane au luat iniţiativa construirii de obiective cultural-sportive într-o zonă a extravilanului localităţii Lacu Sărat, comuna Chiscani, judeţul Brăila. Suprafaţa amplasamentului este de 13 ha. În raport se menţionează că prin elaborarea Planului de Urbanism Zonal se urmăreşte, printre altele, "schimbarea profilului de folosinţă a unei părţi a terenului în studiu, din forestier în curţi-construcţii, cu spaţii de agrement". Se mai specifică, de asemenea, că "funcţiunea preponderentă este cea de agrement şi locuire". Pe lângă terenurile de sport, viitorul ansambul ar putea cuprinde, aşadar, şi case specifice unei zone rezidenţiale.
De remarcat, totuşi, faptul că printre iniţiatorii proiectului se află rude ale unor personaje politice care ocupă în prezent funcţii importante în administraţia locală. Astfel, Elena Iurov este sora actualului viceprimar Alexandru Dănăilă, iar Otilia Niţă este sora lui Mircea Fudulaiche, secretarul general al Primăriei Brăila şi fost subprefect al judeţului.
În momentul când intenţia de defrişare a unei porţiuni din pădurea Stejaru a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul ziarului nostru, câteva organizaţii pentru protecţia mediului au reacţionat imediat. Costel Pătrăşcan, reprezentant al "Eco Alpex 024", dar şi Dan Păun, reprezentant al "Green" Brăila, s-au declarat împotriva unei astfel de măsuri ce ar avea repercusiuni asupra calităţii mediului.
Cum este posibil ca pădurea Stejaru să poată fi defrişată
Terenul pe care vor să construiască cei 14 investitori nu mai face parte din fondul silvic al statului de aproape trei ani, de când a trecut în proprietate privată. După cum ne explica, în luna aprilie a acestui an, conducerea Direcţiei Silvice Brăila, reiese că schimbul de proprietate s-a făcut în baza unui articol al Legii 2047/2005, declarat neconstituţional între timp. Lucrurile au stat în felul următor: în 2008, Manuela Carmen Toma, din Bucureşti, moştenitoarea moşierului brăilean Mihalache Petrescu, a cerut să i se reconstituie dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 31,5 ha teren forestier. Înainte de naţionalizarea comunistă, Mihalache a avut un trup de pădure în zona localităţii Cuza Vodă. Respectiva pădure nu mai exista la ora formulării cererii de retrocedare, aşa încât solicitantei trebuia să i se dea teren forestier pe alt amplasament. Direcţia Silvică Brăila a oferit spre compensare o suprafaţă împădurită aflată pe teritoriul comunei Stăncuţa, în apropierea vechii locaţii. Moştenitoarea a refuzat, însă, pe motiv că strămoşul său a avut o pădure de salcâm, iar Direcţia Silvică oferă în schimb plop şi salcie, specii mai puţin valoroase. Plecând de la această motivare, Carmen Toma l-a mandatat pe Gabriel Romică Ştefan să solicite Comisiei Judeţene de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Brăila un amplasament situat în extravilanul comunei Chiscani, mai exact 31,5 ha din trupul pădurii Stejaru. Răspunsul respectivei comisii a fost favorabil, însă Direcţia Silvică s-a opus, considerând că nu e normal ca punerea în posesie să se facă pe o suprafaţă situată la 50 km de amplasamentul iniţial al proprietăţii revendicate. În sprijinul acestei idei, silvicultorii brăileni au cerut un punct de vedere din partea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) Bucureşti. Răspunsul primit de la această instituţie i-a favorizat, însă, pe revendicatori. "(...) atunci când reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri cu destinaţie forestieră se face pe alte amplasamente, acceptul fostului proprietar la stabirea noului amplasament este o condiţie sine qua non", se arată în adresa semnată de Ingrid Popa-Mocanu, vicepreşedintele de atunci al ANRP. "Noi aveam o altă interpretare a legislaţiei, însă în faţa unui asemenea răspuns primit de la o autoritate centrală a trebuit să ne conformăm", ne-a declarat Cristian Gurgu, directorul Direcţiei Silvice Brăila. Astfel, în iulie 2008, Carmen Toma, moştenitoarea fostului proprietar Mihalache Petrescu, a primit în posesie 31,5 ha din pădurea Stejaru.
Mai trebuie menţionat şi faptul că Gheorghe Periverzof, cel care reprezintă interesele grupului de investitori, a fost implicat şi în procesul de revendicare a unei porţiuni din clădirea Teatrului "Maria Filotti". În 2007, acesta a fost mandatat de revendicatorul clădirii respective pentru a rezolva problema retrocedării imobilului. De fapt, povestea revendicării corpului B al teatrului a început prin 2001, când moştenitorul clădirii, Bogdan Berechet Ionescu, a iniţiat un dosar în acest sens. Abia în 2007 Bogdan Berechet l-a împuternicit pe Gheorghe Periverzof pentru ca acesta să rezolve situaţia clădirii şi să o ia în proprietate, ceea ce s-a şi întâmplat. Chiar foarte rapid. Au urmat discuţii legate de stabilirea unei chirii pentru utilizarea corpului de clădire, după care, brusc, Periverzof a anunţat că se vinde imobilul, forţând Primăria să scoată bani de la buget. Într-un final, în primăvara anului 2008, municipalitatea a ajuns, după luni de negocieri cu acest Periverzof, să se înţeleagă la preţ: puţin peste 520.000 euro, valoarea la care s-a încheiat tranzacţia.
