• un apel disperat al unui apropiat al Căminului pentru persoane vârstnice Sf. Petru şi Pavel din Brăila atrage atenţia asupra traiului, nu tocmai firesc, al bătrânilor care locuiesc aici, contracost, desigur • unii dintre seniorii cazaţi în centrul rezidenţial se plâng că, de la o vreme, primesc o raţie mai mică de pâine, de doar două felii şi acelea subţiri, şi s-au văzut nevoiţi să-şi cumpere câte o pâine în plus • mai mult, din cauza majorărilor contribuţiilor lunare tot mai frecvente din ultimul timp, unii vârstnici se tem pentru ziua de mâine şi spun că nu-şi vor mai permite nicio franzelă • autorităţile locale atrag, totuşi, atenţia că tarifele practicate la Brăila ar fi cele mai mici din ţară • totodată, conducerea căminului în cauză a explicat că într-adevăr, s-a micşorat raţia de pâine, pe motiv că au schimbat sortimentul cu unul mai scump, dar mai gustos
O situaţie revoltătoare a fost semnalată recent de către ruda unui beneficiar, care a povestit, sub protecţia anonimatului, realitatea crudă din spatele uşilor unui cămin de bătrâni din Brăila. Totul ar fi început în urmă cu câteva săptămâni, când în căminul de bătrâni s-ar fi redus brusc raţia de hrană şi s-ar fi dus vorba că dacă nu iese PSD la următoarele alegeri, vârstnicii cazaţi aici vor ajunge în stradă, la fel şi angajaţii. Acum, în ce măsură reclamaţiile surprind realitatea, rămâne de văzut. Întâmplător sau nu, un îndemn ciudat la vot a fost transmis recent la Brăila chiar din partea ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Constantin-Budăi. Sub pretextul Zilei Internaţionale a persoanelor vârstnice, celebrată în fiecare an pe 1 octombrie, acesta a poposit în oraşul nostru pentru a se întâlni cu pensionarii, culmea, chiar în preajma dezbaterii moţiunii de cenzură împotriva Guvernului Viorica Dăncilă. La o întâlnire organizată într-o sală de conferinţe, oficialul i-a îndemnat pe pensionari să iasă în număr cât mai mare la vot la Alegerile Prezidenţiale, cu menţiunea că, dacă vine opoziţia la putere, vor dispărea subvenţiile, vor scădea pensiile şi se va alege praful de numeroase programe finanţate de stat. Între timp, moţiunea a fost adoptată, iar Guvernul Dâncilă, demis.
“De parcă nu era îndeajuns că sunt nemulţumită (uneori până la dezgust) de cum merg lucrurile la noi în ţară, aflu adineauri că la Brăila campania electorală pro PSD se face prin frică. Mai precis, susţinătorii PSD diseminează prin căminele de bătrâni (despre unul ştiu eu sigur) informaţia că «dacă nu iese PSD (...), o să vă dea afară din cămin, vă lasă pe străzi şi o să concedieze tot personalul»“. În condiţiile în care, în acelaşi cămin bătrânii îşi cumpără singuri pâine (!) fiindcă nu mai primesc suficientă (deşi îşi dau toată pensia într-acolo) o astfel de temere influenţează în mod real comportamentul lor “, se arată în mesajul transmis de o apropiată a centrului pentru vârstnici. Că bătrânii primesc mai puţină pâine, o recunosc şi angajaţii căminului, care au explicat că, de fapt, s-a schimbat sortimentul de pâine, iar în loc de franzelă, acum se cumpără pâine toast, mai scumpă, dar mai bună, explică ei.
Este vorba despre Căminul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, promovat pe pagina sa de internet ca fiind un «centru rezidenţial pentru seniori ce redă sentimentul de linişte şi de siguranţă încununat cu sentimentul de acasă». Aparent aşa este dacă îţi arunci ochii doar în acte, registre contabile, meniuri ori numeroasele servicii de care, teoretic, au parte pensionarii internaţi aici, contracost, fireşte. Totuşi, să pui pe masă unui bătrân mai puţine felii de pâine, pentru că «e toast şi e mai scumpă», este inadmisibil.
1050 lei lunar plătesc bătrânii dependenţi
Căminul de bătrâni Sf. Petru şi Pavel este unul dintre cele trei centre adresate vârstnicilor care se află în administrarea Direcţiei de Asistenţă Socială (DAS), din subordinea Primăriei Brăila. Acesta are o capacitate totală de 201 locuri, în cele două clădiri în care funcţionează, respectiv 161 de paturi în sediul central de pe strada Caraiman, şi restul în corpul de pe strada Zambilelor. În prezent, aici sunt în evidenţă 191 de persoane.
Ca să aibă acces la serviciile unui astfel de centru, vârstnicii trebuie să aibă peste 65 de ani şi o pensie care să poată suporta contribuţia lunară la cămin, care este de 1.050 de lei, în cazul bătrânilor dependenţi, cum sunt categorisiţi cei care au nevoie de o atenţie mai mare din partea personalului din centru. Şi, cu cât beneficiarii sunt mai în putere şi se pot deplasa şi hrăni singuri, cotizaţia scade, ajungând la 900 de lei pe lună, pentru persoanele semidependente şi 800 de lei pentru seniorii independenţi.
Din pensia lor se opreşte un procent de 60% din întreaga remuneraţie pentru contribuţia la cămin. Pentru cei care încasează mai puţini bani de la stat şi dispun de ajutorul familiei, rudele pun diferenţa până la 1.050 de lei. Iar, acolo unde nu există un astfel de ajutor, potrivit directorului de cămin, vârstnicii sunt cazaţi oricum şi achită doar cei 60% din pensie. Însă cheltuielile cu un bătrân care locuieşte în acest cămin nu se opresc aici. Suma totală ajunge şi la 2.845 de lei pe lună de beneficiar, diferenţa fiind suportată de la bugetul local, prin intermediul Primăriei. Tot aici ajung, de altfel, şi contribuţiile lunare ale bătrânilor, banii fiind împărţiţi mai departe căminului, în funcţie de nevoi, precum hrană, medicamente şi alte servicii. “În aceşti bani, beneficiarii primesc găzduire pe perioadă nedeterminată, hrană, servicii sociale şi medicale, consiliere psihologică, aceste servicii sunt aprobate prin decizia de acreditare a căminului, dar mai avem şi activităţi de recreere, foarte multe chiar, iar acolo unde se recomandă se face şi masaj bătrânilor. Le mai aniversăm zilele de naştere, cu o cafea, un suc, o prăjitură, plus meniul special de sărbători”, a precizat directorul Căminului pentru persoane vârstnice Sf. Petru şi Pavel din Brăila, Manuela Băjenaru. Acest centru de bătrâni, funcţionează cu 78 de salariaţi, din 97 de posturi prinse în statul de funcţii aprobat în Consiliul Local Municipal. Structura de personal cuprinde 2 psihologi, 2 asistenţi sociali, 8 asistenţi medicali, 2 medici angajaţi cu jumătate de normă, 32 de infirmieri, 10 îngrijitori, 8 bucătărese, 4 spălătorese, un ergoterapeut, kinetoterapeut, frizer, fochis, şofer, personal auxiliar şi contabilitate, salariile lor fiind suportate tot de la bugetul local, la fel şi utilităţile. “Cu ani în urmă era subvenţie, rămânea la noi, dar de anul trecut, tot ce încasăm se duce la bugetul local. Alocaţia zilnică de hrană este de 16,6 lei de persoană, pe un asistat. Sunt zile când se face o mică economie, sunt zile de sărbătoare când se depăşeşte un pic, dar prin biroul financiar-contabil cheltuiala se ţine în echilibru: dacă avem o depăşire, luna viitoare luăm măsuri şi ajustăm meniul , dar nu în sens restrictiv”, a explicat contabilul-şef al unităţii, Aurelia Radu.
“S-a scumpit, mamă, contribuţia la cămin”
Întâmplător sau nu, povestea cu “economia” s-a citit şi pe chipurile unor bătrâni. Chiar dacă la prima vedere unii s-au declarat mulţumiţi de traiul din cămin, din dorinţa de a nu supăra pe nimeni, părerea lor era tot mai diferită de la o cameră la alta.
După o scurtă vizită prin cămin şi un schimb de vorbe cu seniorii de aici,
s-au auzit şi nemulţumiri legate de raţia mai mică de hrană, culmea, asta în ciuda majorării contribuţiei lunare la cămin. “S-a scumpit, mamă, contribuţia la cămin. Păi, dacă acum 5 ani, când am venit aici, eu plăteam 360 de lei, acum a ajuns la 900 de lei(...) Cât o mai creşte oare, că tare mi-e frică, dacă mă dau afară, că nu-mi mai ajung banii să achit. Că n-am unde să mă duc”, ne-a povestit o bătrână, iar aceleaşi temeri îi îngrijorau pe mai mulţi beneficiari. “Într-adevăr, în 2013, contribuţia beneficiarului era în medie, de 345 de lei. Conform Legii, Consiliul Local, în baza cheltuielilor efectuate trebuie să reevalueze costul acestei contribuţii lunare de întreţinere. La fiecare majorare, noi reînnoim angajamentele de plată. O dată cu majorarea pensiei, e logic că cei 60% îi vom încasa din pensiile mai mari “, a mai spus contabilul-şef. Ideea sa a fost susţinută şi de directorul unităţii, care a precizat că nimeni nu va fi dat afară, cel puţin, nu cei care dovedesc cu acte că nu au niciun alt sprijin. Culmea, contrar declaraţiei sale, pe un afiş de circa un metru lipit pe un perete din camera de recreere scria roşu pe alb că, în cazul în care, în 30 de zile nu se achită contravaloarea contribuţiei lunare, beneficiarii sunt decazaţi din cămin. Cu alte cuvinte, sunt daţi afară. “Da, ni s-au plâns şi nouă, că «de ce ne-au luat banii». Dar nu poţi să stai în cămin pe cheltuiala statului şi cu banii în buzunar. Le-am explicat tuturor: «contribuţia noastră este cea mai mică din ţar㻓, a mai declarat directorul centrului pentru persoane vârstnice. Chiar şi aşa, majorarea contribuţiei s-a resimţit brusc în conturile pensionarilor din Brăila. Aşadar, potrivit datelor contabile puse la dispoziţie de către salariaţii căminului, dacă în 2013 suma medie de plată pentru un independent era de 345 de lei pe lună, anul trecut, a crescut brusc la 670 de lei, iar în 2019, mai exact în luna februarie, contribuţia a suferit o nouă majorare, ajungând la 800 de lei pentru persoanele independente şi la 1.050 de lei, pentru cele dependente.
“Într-adevăr, s-a redus un pic cantitatea, dar felia e mare”
Revenind la meniul persoanelor vârstnice cazate aici, pe care directorul unităţii a insistat să-l vedem, în scris, într-adevăr, totul arată cât se poate de bine şi, unde mai pui că este calculat şi în funcţie de post şi din punct de vedere caloric. Cu toate acestea însă, unii bătrâni chiar au spus că primesc pâine mai puţină la masă, asta însemnând două felii şi că nu se satură, motiv pentru care ei se duc la magazin şi îşi mai cumpără câte o franzelă, fie le mai aduc apropiaţii la vizită. Întrebaţi despre acest aspect şi despre presiunile care se pun pe bătrânii din cămin în pragul alegerilor ce bat la uşă, reprezentanţii căminului au spus că sesizarea nu este reală. “Într-adevăr, e o hotărâre pe care am luat-o acum vreo 2 sau 3 săptămâni. Până acum cumpăram franzelă. Frenzela are o coajă foarte tare, are capete foarte înguste şi nu puteam împărţi echitabil o franzelă la 4 bătrâni(...)Şi se pierde foarte multă pâine, pentru că, colţurile trebuia să le dăm la o parte. N-ai ce să le faci, toată lumea voia din mijloc, miez, că n-au dinţi cu ce să mestece coaja. Am îngăduit această situaţie ani de zile, dar anul acesta, am văzut că se strânge multă pâine. Şi am găsit varianta de a lua pâine toast. Aceea pătrată. E mai scumpă, dar şi mai gustoasă. Este feliată, feliile sunt uniforme, este chiar mai densă, adică cântăreşte 600 de grame, faţă de 500 de grame cât avea franzela. Dacă aruncam restul de pâine la tomberon ne umpleau şobolanii şi am permis ca resturile de pâine uscată, cojile, ce nu se puteau mânca să le ia în cameră, şi se strângeau gândaci. Şi am reevaluat situaţia, am luat pâine toast care are 18 felii şi le-am interzis să mai care mâncarea rămasă în camere. Acum să vă zic care este situaţia paradoxală, pe care şi eu am întors-o vreo două săptămâni, să îi mulţumim pe toţi(...) La etajul doi, unde sunt imobilizaţii, nu se mănâncă mai deloc, decât o felie care, şi aşa se înmoaie în ciorbă. Noi suntem obligaţi să dăm porţia uniformă la toţi bătrânii. Ca să evit pierderile, am dat 2 felii dimineaţa, 4 la prânz şi 2 felii seara. Deci ne costă mai mult pâinea acum. Într-adevăr, s-a redus un pic cantitatea, dar felia e mare(...) Deci e total eronat aşa ceva! Când mai plecam spre casă, pe unii îi mai vedeam cu pâinica venind în mâini şi îi întrebam de ce au mai cumpărat şi mi-au zis, ba că nu le place sortimentul ăsta de pâine, ba că nu-i place brutăria asta, fiecare cum are pretenţia. Dar i-am rugat să nu mai cumpere, pentru că întotdeauna există o rezervă de pâine la noi”, a mai explicat directorul căminului de bătrâni, Manuela Băjenaru. În plus, aceasta a mai spus că a găsit şi o soluţie să-i mulţumească pe toţi, achiziţionând nişte coşuleţe pentru pâine, pentru ca raţia să fie, oarecum, la comun. “Acum, raţia de pâine o dăm uniform tuturor, dar unii bătrâni mănâncă şi câte o pâine la masă, iar alţii abia dacă mănâncă o feliuţă, ori noi trebuie să dăm la toţi, în mod egal. Am ţinut şedinţă cu bătrânii, m-am dus şi i-am întrebat şi săptămâna trecută dacă sunt mulţumiţi şi mi-au zis că sunt foarte mulţumiţi. Acum am luat nişte coşuleţe de pâine şi am pus porţiile lor acolo şi i-am rugat, cine nu consumă toată pâinea, să-i permită altui bătrân care nu mai are, să se servească de acolo”, a mai adăugat directorul centrului.
Mai puţin de 500 lei pentru hrana unui bătrân, mii de lei lunar pentru salarii şi utilităţi
La rândul său, conducerea Direcţiei de Asistenţă Socială (DAS) Brăila, responsabilă de cele trei cămine de bătrâni din municipiu, a răspuns că nu ştie nimic despre micşorarea raţiei de pâine de la cămin. În schimb, a ţinut să ne comunice că Brăila este singurul municipiu din ţară care practică tarife atât de mici în căminele de bătrâni. “Noi avem solicitări din toată ţara de găzduire şi nu ştiu cum să-i mai oprim, pentru că noi ne adresăm doar locuitorilor muncipiului Brăila. Din contră! În ţară, toate primăriile au luat decizia ca toate aceste contribuţii să fie plătite exclusiv din buzunarul beneficiarului. Suntem singurii din ţară cu o capacitate aşa mare la cele 3 cămine şi singurii din ţară care avem tariful acesta de 1.050 de lei”, a declarat directorul DAS Brăila, Nicoleta Oancea. În ceea ce priveşte contribuţiile vârstnicilor cazaţi la celelalte cămine din Brăila, potrivit DAS Brăila, la Centrul pentru persoane vârstnice Lacu Sărat, cu o capacitate de 142 de paturi şi aproximativ 65 de salariaţi, contribuţia lunară este de 3.709 de lei în cazul persoanelor dependente. La Căminul Sf.Maria, din Baldovineşti, care beneficiază de o capacitate de 160 de locuri şi funcţionează cu 114 salariaţi, contribuţia maximă lunară pentru aceeaşi categorie de pensionari, ajunge la 3.471 de lei. Diferenţele tarifelor de cazare de la un cămin la altul sunt explicate de către conducerea DAS Brăila, prin numărul salariaţilor şi capacitatea centrelor pentru persoane vârstnice. “Calculul acesta se face în funcţie de capacitatea căminului şi de numărul de salariaţi. Nefiind capacitatea şi numărul salariaţilor identice, diferă şi contribuţiile, pentru că nici bugetul lor nu este acelaşi(...) Din sumele astea trebuie să se acopere şi salarii şi utilităţi, tot “, a mai adăugat Nicoleta Oancea. Interesant este că, având în vedere care este alocaţia zilnică de hrană pentru un asistat, respectiv 16,6 lei/zi, rezultă că, lunar, un bătrân din câmin mănâncă de doar 498 lei. Până la 2845 lei, 3709 lei respectiv 3471 lei, cât ajung costurile cu salariile şi utilităţile, lunar, pe cap de pensionar internat în azilele Primăriei parcă e cam mult. Cât despre presiunile politice care ar sta în spatele raţiei tot mai mici de pâine, după cum se arăta în sesizare, nici nu se pune problema, Oancea subliniind că este exclusă orice abordare de acest fel.
