Biroul Permanent al Camerei a transmis tuturor deputaţilor punctul de vedere al Ministerul Public referitor la proiectul de aprobare a OUG 113/2010 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Proiectul se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi are raport de respingere din partea Comisiilor de specialitate.
Kovesi apreciază că actul normativ în cauză nu respectă o serie de principii prevăzute în Convenţia europeană a drepturilor omului, fiind în contradicţie şi cu o decizie a Curţii Constituţionale din România, iar în ipoteza perpetuării acestor soluţii legislative, "este posibil ca excepţia să se transforme într-o regulă la care vor recurge toţi creditorii".
Conform lui Kovesi, sarcina de a asigura executarea unei hotărâri judecătoreşti împotriva statului revine în primul rând autorităţilor sale, începând cu momentul în care hotărârea respectivă este defnitivă şi executorie. "Complexitatea procedurii interne de executare silită ori a sistemului bugetar al statului nu-l poate scuti de obligaţia sa, asumată în baza Convenţiei, de a garanta fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii într-un termen rezonabil", se precizează în document.
Kovesi invocă şi decizia 206 din 4 martie 2010 a Curţii Constituţionale, prin care se statuează că situaţia extraordinară care reclamă intervenţia statului în executare trebuie să aibă, în mod evident, un caracter temporar. CCR a subliniat că nu se poate uza de reglementarea, în viitor, în mod nelimitat, a unor proceduri derogatorii de la dreptul comun atunci când statul este debitor, fiind sarcina statului să găsească soluţii pentru executarea conformă a hotărârilor judecătoreşti, potrivit dreptului comun.
"Prin adoptarea proiectului de aprobare a OUG se ajunge la situaţia nedorită în care titluri executorii obţinute anterior anului 2008 să fie executate abia după opt ani, ceea ce depăşeşte cu mult exigenţele de rezonabilitate pe care le reclamă garanţiile instituie prin art 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi, în final, va reprezenta o sarcină împovărătoare atât pentru creditor, cât şi pentru debitorul care va trebui să achite sumele actualizate cu rata cu inflaţiei", mai spune Kovesi.
Tot în sprijinul punctului său de vedere, procurorul general invocă şi poziţia CEDO conform căreia o autoritate statală nu ar putea să invoce lipsa de lichidităţi pentru a justifica refuzul de a executa o hotărâre judecătorească. Kovesi mai spune că imposibilitatea de a obţine executarea hotărârilor judecătoreşti într-un termen rezonabil constituie şi o ingerinţă în dreptul de proprietate al beneficiarilor acestor titluri. "Pentru a răspunde exigenţelor stailite prin protocolul adiţional la Convenţia Drepturilor Omului, trebuie ca o atare ingerinţă a statului să fie prevăzută de lege, să fie impusă de o cauză de utilitate publică şi să respecte un raport rezonabil de proporţionalitate cu scopul urmărit", se mai arată în document.
