Așa cum anunțam printr-o postare pe un site de socializare cu puțin timp în urmă, am avut o întâlnire cu domnul Laurențiu Radu, șeful AJVPS Brăila. Menționez că am mers la această întâlnire ca ornitolog și iubitor de natură. Nu am reprezentat Societatea Ornitologică Română, neavând acceptul acestora, deoarece nu l-am cerut.
Întâlnirea a fost deosebit de interesantă. Am discutat și am căzut de acord să colaborăm pe plan local pentru binele păsărilor. Nu comentez sub nici o formă poziția și interesele fiecărei părți. Doresc să nu mai existe, pentru început, o stare de tensiune între ornitologi și vânători. Dacă situația se detensionează, voi încerca să fiu, în măsura în care mi se permite, un sol de pace. Sunt convins că voi găsi înțelegere în ambele tabere, altfel nu aș fi început acest demers. Menționez, pentru cârcotași, că nu am nimic cu vânătorii, dovadă acest articol.
Având în vedere faptul că în momentul de față reprezentanții ornitologilor adică Societatea Ornitologică Română (SOR) îi solicită președintelui României, Klaus Iohannis, să nu promulge modificările distructive aduse Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, vă propun să citiți punctul de vedere al acestora, dar și un punct de vedere al AJVPS Brăila. Nu am intervenit în punctul de vedere al vânătorilor și nici în articolul SOR pentru a fi echidistant față de cele două părți.
Încerc să prezint aici un rezumat dintr-un articol mai amplu postat de SOR pe site-ul lor. Cei ce doresc să îl citească în totalitate îl pot găsi la adresa https://www.sor.ro/zeci-de-specii-de-pasari-amenintate-de-noua-legvanatorii/?fbclidâIwAR19oqRP1K52Jhj73fZck66-H0zkVM8HJeiThpZovKMUl8Ua9FK9ocUXyXU&utm_sourceâMembri&utm_campaignâFebruarie%2B%2B2022&utm_mediumâemail:
„Noua formă a legii prevede două modificări importante care, odată intrate în vigoare, vor avea efecte majore asupra biodiversității. Prima modificare vizează renunțarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare și înlocuirea acestuia cu un număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător. Cea de-a doua modificare vizează diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calității de vânător.
Motivul principal pentru care Societatea Ornitologică Română se opune sistemului de cote zilnice în România este că acest sistem nu prevede o cotă maximă de recoltare pe sezon, ci este o funcție matematică deschisă care depinde doar de numărul de vânători din teren. De asemenea, cotele propuse nu provin din studii științifice care să ia în calcul impactul lor pentru populațiile speciilor cinegetice și nici din studiile care sunt cerute (OUG 57/2007, anexa 8) pentru asigurarea protecției, managementului și utilizării durabile a populațiilor speciilor de păsări. Referitor la stabilirea cotelor anuale de vânătoare și la pregătirea de care trebuie să beneficieze cei care practică vânătoarea în teren, Societatea Ornitologică Română susține:
- Calcularea unor cote anuale de recoltă bazate pe metode științifice care să nu afecteze semnificativ populațiile speciilor de păsări admise la vânătoare,
- Cotă 0 pentru orice specie care dobândește un statut de conservare de specie periclitată conform IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) la nivel național, european sau global,
- Reducerea cotelor pentru speciile care au o tendință populațională descrescătoare,
- Dobândirea dreptului de vânător după un stagiu de 1 an de cursuri de recunoaștere a speciilor cu pregătire atât practică, cât și teoretică și susținerea unui examen acreditat, pe lângă obligațiile care sunt cerute în prezent în Legea vânătorii,
- Implementarea unor soluții informatice de monitorizare a activității de vânătoare, în care să fie înregistrate și autentificate recoltele zilnice.
A doua modificare importantă adusă de noua Lege a vânătorii este reducerea perioadei de stagiu pentru obținerea permisului de vânător, de la un an la șase luni. În ultimii ani, SOR a atras atenția în repetate rânduri că o astfel de prevedere reprezintă un factor suplimentar de pericol atât pentru speciile protejate, cât și pentru speciile admise la vânătoare.”
Punctul de vedere al AJVPS Brăila este următorul: „Se poate observa cu ușurință intenția grosolană a actualei conduceri a SOR de a manipula întreaga societatea civilă, precum și instituțiile statului, folosind exagerări și tot felul de „argumente” neconforme cu realitatea doar pentru a-și atinge interesele, care nu au din păcate, nimic comun cu protecția biodiversității.
Exemple se pot da multe privind tactica folosită de SOR pentru a justifica acțiunile declarate ca benefice biodiversității, dar care au în realitate efecte inverse. Se induce cu bună știință ideea că toate relele păsărilor ce constituie vânat vin din partea vânătorilor și nu se sfiesc să ne declare ucigași (vezi clipul cu ciocârlia și soprana împușcată la finalul concertului).
Omiterea cu bună știință a adevărului științific, exagerările duse la extrem, nu le sunt de asemenea străine. Dar, să nu mai lungim vorba, hai să le arătăm punctual unde greșesc intenționat și în ce scop:
- speciile de păsări care constituie vânat (și numai ele) au viețuit mii de ani împreună cu vânătoarea și vânătorii (mai ales în România) și fătă protecția oferită și propusă de SOR și alte organizații contra cost, dintr-un simplu motiv: vânătorul este interesat să aibă ce și să poată vâna și mâine în aceleași condiții de mediu, deci este mai protecționist decâr protecționiștii interesați să ducă orice specie către o stare de conservare sau declin, pentru ca apoi, să facă niște studii plătite de noi toți, în care se descoperă apa caldă a suta și mia oară.
- Omit să ne explice clar cum și cu ce scop specii care pe lista IUCN nu sunt periclitate, în listele naționale apar ca specii amenințate, în declin, sau pe listele roșii (ex. ciocârlia, etc.).
- Omit să ne explice de ce nu fac astfel de studii pe bază de voluntariat și de ce ascund adevăruri științifice sub reacții afective și intresate material (ex. coliziunile cu obstacole aeriene pe timp de ceață, evoluția unor epizootii la nivelul populațiilor de păsări, dispariția ecosistemelor acvatice, intoxicații chimice, etc.) sau politic (ex. cu numărul parlamentarilor care au votat legea și a partidelor care au fost împotrivă).
- Omit să ne aducă aminte (așa cum am amintit și numărul de parlamentari care au votat-o), că legea a fost contestată la Curtea Constituțională iar contestația a fost respinsă (oare cum se numesc cei ce nu respectă într-un stat nicio regulă?).
- Omit să ne explice în ce fel a fost afectată întreaga societate de suspendarea vânătorii la păsări în general, timp de două sezoane, la diverse Curți de Apel (pe la Brașov nu au reușit, dar se vor lămuri cu ocazia daunelor materiale ce vor fi cerute în instanțele statului român de diverse entități!).
- Omit să ne arate pe bază de studii voluntare și reale, care au fost beneficiile aduse biodiversității prin suspendarea vânătorii la păsări. S-a simțit cumva o creștere spectaculoasă a efectivelor, a vigorii și stării de sănătate a efectivelor?
Noi suntem siguri că nu, pentru că avem experiența evoluției gripei aviare când vânătoarea a fost oprită și nu s-a înregistrat nimic spectaculos în anii următori.
- Omit să ne spună cum este protejată biodiversitatea când e oprită vânătoarea, la specii cu putere concurențială mare (ciori, coțofene, etc.), care au devenit aproape unice în anumite peisaje ecosistemice și care au consumat nestingherit din pontele altor specii de păsări (chiar protejate).
- Omit să ne spună ce epizootii sunt vehiculate cu ușurință de corvide (ex. PPA) și care sunt consecințele asupra sănătății efectivelor de păsări în cazul aglomerărilor de mii de exemplare?!
- Omit să ne spună de ce proiecțiile făcute de dumnealor sunt departe de realitatea din teren, iar cifrele vehiculate sunt intenționat reduse. Astfel de cifre și calcul științifice nu servesc științei și adevărului ci doar unor scopuri politice și unor strategii dezvoltate de SOR întâmplător sau nu, apropiate de cele de la WWF!
- Omit să ne spună care sunt măsurile luate de cetățenii afectați și exasperați de suspendarea vânătorii și dacă aceste măsuri au fost sau nu în folosul speciilor de păsări (pentru că omul își face și singur protecția culturilor).
- Omit să ne explice de ce nu apar pe posturile de TV și în presă, la fel de constant și vehement când sunt otrăvite mii de exemplare de porumbei gulerați în Delta Dunării, sau când se otrăvesc căprioare cu sutele (că doar otrava pentru căprioare afectează și păsările), de ce nu au fost prezenți când s-au împrăștiat raticide din avion și elicopter pe câmpuri, ca să se combată invazia de șoareci, unde sunt când în rezervații avifaunistice se instalează câmpuri de eoliene, etc?! Vă explicăm noi, este mai simplu să te legi de vânători și poți și justifica că ai făcut totuși ceva pentru cei 14 milioane de euro încasați doar într-un proiecțel de la MMAP.
- Omit să ne amintească că nu toți ornitologii români au aceeași reacții afective față de această lege.
Toate aceste omisiuni și exagerări sunt menite să creeze o masă de manevră în societatea civilă care nu înțelege prea bine noțiunea de biodiversitate și nici cum trebuie protejată această în realitate, dar care atunci când organizații precum SOR, WWF-ul, OTUS folosesc noțiunea de biodiversitate și cer apărarea ei, sare ca arsă doar pentru că este la modă și pentru că-i plac extremele, cu toate că extremismul nu a adus nimic bun în nici un domeniu.
De aceea în numele vânătorilor și împreună cu fermierii și toți cetățenii care au avut de suferit de pe urma suspendării vânătorii la păsări, cerem domnului Președinte al României promulgarea urgentă a legii vânătorii în discuție așa um este normal într-un stat de drept, mai ales datorită faptului că argumentele de neconstituționalitate au fost deja respinse de Curtea Constituțională.”
Am încercat să prezint o parte însemnată din punctul de vedere al reprezentantului AJVPS Brăila, domnul Laurențiu Radu. Tot materialul are aproximativ trei pagini, dar spațiul de publicare este limitat.
Nu am intervenit în punctele de vedere ale celor două părți (dar nu există atâta spațiu de publicat). Am încercat să vă aduc în atenție ce am crezut că este mai important în cele două materiale ale SOR și AJVPS Brăila.
Aș dori ca cei ce au putere decizională în cele două entități menționate să reflecteze și să încerce să facă tot ce pot pentru binele păsărilor, fără orgolii, cu mai multă îngăduință. Eu sper ca acest articol să nu fie primul și nici ultimul de acest gen, să reușim să găsim soluțiile cele mai bune în favoarea păsărilor în special și a naturii în general.
