Orban le-a prezentat senatorilor din Comisia de agricultură stadiul negocierilor în cazul fondurilor alocate agricultorilor. El a menţionat că una dintre veştile proastre vizează plafonarea plăţilor directe din agricultură pentru ferme. "Ne aşteptăm la o creştere, relativ limitată, dar la o creştere a acestor plăţi pentru fermierii români (alocate în noul buget UE, n.r.). Pe de altă parte vreau să vă spun că există o presiune puternică dinspre diferiţi factori implicaţi în acest proces ca să cerem egalizarea plăţilor directe între vechile state membre şi noile state membre. O spun foarte deschis, fără niciun fel de ezitare: nu este pozibil în momentul de faţă. Estimările sunt undeva ca această egalizare s-ar putea produce la orizontul 2025 - 2030. Mai devreme este imposibil (...) Vorbim de o creştere, dar nu de o egalizare între fermierii din noile state membre şi vechile state membre", a spus Orban.
El a menţionat că în ceea ce priveşte noul buget al Uniunii, 2014 - 2020 "vorbim de câteva miliarde de euro în plus, pentru România, dar nu vreau să dau cifra pentru că încă nu a fost aprobată" de către membrii CE. Ministrul a mai precizat că probabil că procesul de negociere pe bugetul UE va dura cel mai devreme până la sfârşitul anului viitor.
Cât despre plafonarea plăţilor directe, Orban a precizat că inclusiv comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloş, susţine această variantă, chiar dacă nu este favorabilă în acest moment fermierilor români.
În urma intervenţiei unor senatori, care au sugerat o tactică de negociere mai agresivă, Orban a afirmat că există o limită în acest demers. "Vom încerca să negociem cât de agresiv o vom putea face, dar trebuie să înţelegem condiţionalităţile pe care le avem şi limitările pe care le avem. (...) Prea mult faţă de ceea ce va propune Comisia Europeană în plus nu vom putea obţine, pentru că deja există percepţia larg răspândită că principalii beneficiari ai propunerii CE în general - nu mă refer la politica agricolă comună - sunt România şi Bulgaria. Că vor fi în poziţia financiară cea mai avantajoasă comparativă cu perioada 2007 - 2013. Deja este această puternică percepţie, ea este asociată cu celălalt element care ţine de rata de absorţie foarte scăzută în ceea ce priveşte politica de coeziune, relativ scăzută în ceea ce priveşte politica agricolă comună, iar pur şi simplu vor fi argumente care vor fi utilizate împotriva noastră. Sunt destule state membre care consideră că plătesc prea mult la bugetul Uniunii Europene şi vor să-şi reducă contribuşia. Şi dacă îşi reduc contribuţia de unde se taie? Păi nu se va tăia de la chestiunile legate de competitivitate, inovare, cercetare, dezvoltare, ci de la politicile clasice tradiţionale ale UE", a explicat Orban.
