* au participat elevi ai Liceului de Arte "Hariclea Darclee", coordonați de artistul ceramist prof. Lucian Constantin și managerul interimar al Muzeului Brăilei "Carol I", dr. Costin Croitoru * Camelia Hristian, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale, a susținut prelegerea "Simboluri, obiceiuri și tradiții de primăvară la români, armeni, bulgari, evrei, greci, ruși lipoveni, turci"
Organizată sub genericul "Simboluri, obiceiuri și tradiții de primăvară. Ora de modelaj la muzeu", manifestarea găzduită de Muzeul Brăilei "Carol I" - Centrul Diversității Culturale a reunit, săptămâna trecută, elevi ai Liceului de Arte "Hariclea Darclee", în cadrul atelierului de modelaj coordonat de prof. Lucian Constantin, artist plastic ceramist. La activitate au participat conf. dr. Costin Croitoru, manager interimar al Muzeului Brăilei "Carol I", și Camelia Hristian, șef Serviciu Relații Publice, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale a muzeului.
Elevii prezenți la "ora de modelaj de la muzeu" au confecționat mărțișoare din ceramică pe care mai apoi le-au pictat, acestea fiind expuse la Centrul Diversității Culturale. Obiectele vor putea fi admirate de vizitatori în perioada următoare.
În cadrul manifestării, Camelia Hristian a susținut prelegerea "Simboluri, obiceiuri și tradiții de primăvară la români, armeni, bulgari, evrei, greci, ruși lipoveni, turci". Au fost prezentate: un scurt istoric al Mărțișorului (opiniile legate de originea sărbătorii în vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era celebrat în prima zi a primăverii; prima mențiune scrisă a mărțișorului (1832) în lucrarea lui Iordache Golescu "Condica limbii românești"; cele mai vechi mărțișoare păstrate într-o colecție privată din București - unul din 1879 sub forma unei inimi de argint și unul din 1898, sub forma unor rândunele în zbor), evoluția simbolisticii legate de împletitura de fire și obiectul care însoțește aceste fire (simbolul Anului Nou; "funia anului"; "lucru sfânt", cum spunea George Coșbuc; talisman protector contra spiritelor rele și contra deochiului; vestitor al primăverii; obiect de podoabă), diferența între modul în care era confecționat în timpuri străvechi comparativ cu secolul XX și în zilele noastre; obiceiuri și tradiții în diferite zone ale țării, legate de cine purta mărțișor (doar copiii, fetele și flăcăii; și femeile sau chiar bărbații; în unele zone e atârnat și la streașina casei, la uși, la ferestre și la cornițele animalelor din gospodărie), cum era purtat, cât timp era purtat ("Durata purtării mărțișorului varia în funcție de zona etnografică: până la Măcinici (9 martie), Armindeni (1 Mai), Florii sau până la înfloritul pomilor fructiferi, a viței de vie, a măceșilor, a trandafirilor", scrie Ion Ghinoiu în "Sărbători și obiceiuri românești", în Dobrogea se purta până la sosirea cocorilor sau a berzelor ș.a.) și ce se întâmpla cu Mărțișorul la finele perioadei respective (împletitura era atârnată de ramurile unui pom înflorit - obicei păstrat în unele zone, bănuțul era aruncat peste casă, în alte zone din el se cumpăra caș și vin roșu, în București din bănuț se cumpăra halviță și vin roșu).
Potrivit sursei citate, elevii au putut vedea reclame interbelice legate de mărțișoare și baluri de 1 Martie. Au "vizitat" Mărțișorul - Casa Memorială "Tudor Arghezi", pe urmele lui Mihail Sebastian (vezi volumul lui Mihail Sebastian "Nouă convorbiri", editat de Geo Șerban). Au fost prezentate diferențele între Mărțișor, "Martenița" bulgărească și "Martis"-ul grecesc, alte sărbători de primăvară, respectiv "Tudorița" - "Paștele Cailor" la bulgarii din Târgoviște, Carnavalul - "Apokries" și înălțatul zmeelor în Lunea Curată - "Kathara Deftera" în Grecia, "Maslenița" în Rusia și la rușii lipoveni din Brăila, Întâmpinarea Domnului - "Tiarănîndarag", sărbătoarea tinerilor căsătoriți și Lăsata Secului Postului Mare - "Pun Pareghentan" la armeni, "Purim"-ul evreiesc, "Nevruz"-ul turcesc, evidențiind simboluri, obiceiuri și tradiții specifice, prezentate comparativ, precum și date legate de istoria fiecărei comunități etnice de la Brăila.
