ACL a depus la Parlament o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta, acuzând că, prin promovarea unor acte normative se urmăreşte fraudarea alegerilor prezidenţiale. Anunţul a fost făcut, vineri, de către preşedintele PNL, Klaus Iohannis, relatează Mediafax. El a precizat că moţiunea de cenzură este semnată de 171 de parlamentari.
Klaus Iohannis a adăugat că moţiunea de cenzură este cel mai puternic instrument la îndemâna opoziţiei şi poate fi folosit "relativ rar". "Poate fi folosit relativ rar, o dată într-o sesiune. Asta nu înseamnă că este folosit numai atunci când suntem siguri că va cădea guvernul. De regulă, moţiunea de cenzură se foloseşte pentru a atrage atenţia unor lucruri deosebit de grave, chiar dacă nu neapărat sunt întrunite suficiente voturi pentru a schimba efectiv guvernul", a mai spus Iohannis.
"Ştiţi foarte bine că o singură moţiune de cenzură a trecut după Revoluţie (de fapt două: cea care a provocat căderea Guvernului Boc 1, în 13 octombrie 2009, respectiv cea care a dus la demiterea Guvernului Ungureanu, pe 27 aprilie 2012, n.r.). În schimb, avem ocazia de a readuce încă o dată în cel mai important for al democraţiei, Parlamentul, în discuţie aceste abuzuri extraordinare ale lui Ponta", a precizat la rândul său Vasile Blaga.
Blaga a spus că ACL ar dori să treacă această moţiune de cenzură şi că e nevoie de susţinerea tuturor celor care sunt împotriva lui Victor Ponta. "Am dori să treacă moţiunea, avem nevoie de toţi cei care sunt împotriva lui Victor Ponta. Cum o să voteze, o să vedem", a adăugat Vasile Blaga.
Moţiunea de cenzură se intitulează "Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriţi fraudarea alegerilor de către PSD!". Documentul cuprinde 12 pagini. Şansele moţiunii ACL sunt mici, pentru că PSD şi aliaţii săi (PC, UNPR, UDMR, minorităţile naţionale şi PLR) au o majoritate confortabilă.
Cum poate Guvernul să pice din cauza moţiunii
Conform articolului 113 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea în Parlament.
DNA se ocupă de plângerea penală a lui Iohannis privind OUG care permite migraţia aleşilor locali
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a început urmărirea penală "in rem", pentru abuz în serviciu, în cazul plângerii preşedintelui PNL, Klaus Iohannis, formulată pe numele vicepremierului Liviu Dragnea, pentru iniţierea OUG 55/2014 privind migraţia aleşilor locali. Surse judiciare au declarat vineri, pentru Mediafax, că a fost începută urmărirea penală "in rem", doar cu privire la faptă, respectiv pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite. Procurorii urmează să decidă dacă vor extinde urmărirea penală şi cu privire la persoane, au precizat sursele citate.
Preşedintele PNL, Klaus Iohannis, a depus plângerea în 9 septembrie "împotriva numitului Dragnea Liviu Nicolae, sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 Cod penal". Iohannis reclamă faptul că "au fost aduse vătămări" prin OUG 55/2014 tuturor candidaţilor la alegerile prezidenţiale şi în general interesului public care vizează desfăşurarea alegerilor în condiţii de egalitate de şanse şi de legalitate.
Klaus Iohannis a explicat că plângerea penală este "ultima soluţie pentru a găsi explicaţii" în privinţa acestui act normativ, în condiţiile în care Executivul a refuzat să dea aceste explicaţii.
"(Plângerea penală - n.r.) a fost ultima soluţie pentru a găsi explicaţii acolo. Guvernul a refuzat sistematic să ne explice de ce a întârziat publicarea, de ce a schimbat textul care a fost trimis spre consultare şi a venit cu un text modificat în final în ordonanţa de urgenţă. Guvernul a refuzat să ne dea răspunsuri. Avocatul Poporului a fost sesizat. Nu a venit cu niciun răspuns. Ne amână de la o săptămână la alta, cum ne-a obişnuit deja şi cu Legea Educaţiei, şi cu Ordonanţa 45 (privind votul la orice secţie de votare în baza unei simple declaraţii pe proprie răspundere, n.r.). Şi atunci am apelat la instituţia statului care este îndrituită să facă lumină în această speţă, care este în acest caz DNA", a spus Klaus Iohannis.
