Redeschiderea Centrului Cultural "Nicăpetre", după câţiva ani în care clădirea a fost reabilitată, a atras, vineri, un număr impresionant de iubitori de artă, care şi-au dorit să fie martorii unui eveniment de excepţie în viaţa culturală a Brăilei.
În cuvântul de deschidere, preşedintele CJ a arătat că centrul, care adăposteşte colecţia permanentă Nicăpetre, poate reprezenta un punct turistic, dar va găzdui şi evenimente cultural - artistice. Prezent la eveniment, IPS Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos, s-a arătat impresionat de operele lui Nicăpetre, care "a scris în lemn o istorie a frumuseţii", precum şi de clădirea care le adăposteşte. "Eu cred că toată această expoziţie este Nicăpetre, cu rădăcinile în Brăila, cu tulpina şi coroana în ţara fagilor, Canada, dar fructele vieţii lui şi opera celebră le-a dat înapoi Brăilei. Această casă, fascinantă, este o bucăţică de Versailles în mijlocul celebru al Brăilei europene, iar opera aceasta este un fragment de operă brâncuşiană", a spus IPS Casian Crăciun, care a mărturisit cât de impresionat a fost şi de tainele din interiorul sculpturilor, descifrate cu ajutorul soţiei artistului. La rândul său, Anca Ghiţescu s-a declarat impresionată de modul "impecabil" în care a fost reabilitată clădirea. "Am arătat nişte fotografii colegilor din Canada, au fost extrem de impresionaţi şi vor fi turişti aici... Nicăpetre a iubit enorm Brăila, pentru el era centrul universului, locul sfânt pe lumea asta şi sunt bucuroasă că această clădire va adăposti în continuare operele lui. Vor mai veni şi alte lucrări pe care le am în Canada, vom îmbogăţi colecţia Nicăpetre", a declarat Anca Ghiţescu.
Moment de "glorie muzeistică"
În opinia directorului Muzeului Brăilei, inaugurarea Centrului Cultural Nicăpetre reprezintă "un moment de glorie muzeistică", care reabilitează obrazul României în ceea ce priveşte felul cum trebuie apreciate valorile naţionale, după ce în 1957 statul se acoperise de ruşine, întrucât Guvernul de atunci respinsese donaţia lui Constantin Brâncuşi. "Am avut şansa ca la Muzeul Brăilei să avem oameni bine pregătiţi, aşa cum este colega Maria Stoica, şi de mare pricepere în ceea ce priveşte fenomenul artistic contemporan. Cu tot ceea ce am înţeles din valoarea operei lui Nicăpetre, cel care ne lăsase în 1980, când a plecat din România, bustul în marmură al lui Perpessicius, ne-am dat seama că una din cele mai mari valori ale noastre peste hotare îndrăznea să se întoarcă acasă, la Brăila, pe care o iubea cu o extraordinară patimă", a declarat Ionel Cândea, care l-a cunoscut pe artist la sfârşitul anilor '90, întâlnire considerată providenţială. Directorul Muzeului a mai apreciat că reabilitarea clădirii construite aproape acum un secol reprezintă deopotrivă un act de cultură şi un act de dreptate în prestigiul Brăilei. "Este o replică pe care brăilenii de azi o dau brăilenilor de odinioară". Spaţiul generos, reabilitat în ultimii ani, iniţial printr-un proiect cu finanţare europeană, apoi cu fonduri de la Consiliul Judeţean, este utilizat pentru punerea în valoare a operei sculptorului Nicăpetre, care a donat muzeului o parte importantă a creaţiilor sale.
