• reprezentanții Asociației Comunelor din România (ACoR) filiala județeană Brăila, s-au întrunit într-o ședință recentă a Adunării Generale a acestei entități, la care au fost invitați și parlamentarii • primarii de comune s-au plâns că dacă până acum puteau strânge câinii comunitari în colaborare cu societăți și ONG-uri specializate din alte județe, ca urmare a anumitor modificări legislative, acum sunt forțați să rezolve problema prin forțe proprii, însă nu au suficiente adăposturi și nici bani • culmea este că tot jocul ONG-urilor la nivelul UE au condus la schimbarea total aiurea a legislației naționale • Primarii le-au solicitat parlamentarilor brăileni să încerce să modifice legislația pentru a le veni în ajutor • de asemenea, au propus înființarea unui Asociații la nivelul județului, construirea unui adăpost mai mare care să deservească Județul Brăila și rezolvarea problemei în acest fel
Primarii de comune din Județul Brăila s-au plâns că le este foarte greu să rezolve problema câinilor fără stăpân pe actuala legislație. Pe 20 ianuarie, în Sala Mare a Palatului Administrativ, a avut loc o Adunare Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR) filiala Brăila, ședință la care au fost invitați și parlamentarii. Întâlnirea a fost prezidată de primarul comunei Vădeni, social-democrata Stanca Coman, de altfel, președintele ACoR Brăila. Pe lângă membrii Consiliului Director, au luat parte la discuții președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, dar și senatorul Ion Rotaru, deputații Florin Mircea, Nicu Niță și George-Adrian Paladi (PSD), precum și președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa.
Primarii au profitat de ocazie pentru a expune o serie întreagă de nemulțumiri și probleme cu care se confruntă, în speranța că parlamentarii le vor veni în ajutor. Printre aceste subiecte semnalate s-a numărat și problema câinilor comunitari.
Greu cu strângerea câinilor fără stăpâni de pe străzile comunelor
Primarul Comunei Chiscani, Costică Cojea a fost cel care a vorbit pe această temă în cadrul întâlnirii și a explicat că dacă până în 2021 primăriile au putut colabora cu firme și ONG-uri din afara județului, în baza Legii Achizițiilor Publice, pentru a strânge animalele de pe teritoriul localităților, în urma unei modificări legislative, acest lucru a devenit imposibil. Mai exact, primarii s-au văzut forțați să rezolve problema fără a mai putea duce patrupedele în adăposturi din afara județului. Și cum în Județul Brăila nu există suficiente astfel de spații, lucrurile s-au blocat. De asemenea, primarii s-au plâns că nu își permit costurile pentru edificarea unor adăposturi proprii, dar nici pentru întreținerea lor ulterioară și menținerea în stare de funcționare.
”La Legea 855 din 2018 care reglementează problema câinilor comunitari, au fost, de-a lungul anilor, mai multe modificări efectuate. Dacă până în anul 2021 aveam o portiță de scăpare și puteam strânge acești câini comunitari prin Legea 98 a Achizițiilor Publice, foarte bine fundamentată, prin faptul că sunt un pericol social pentru locuitorii comunelor noastre, începând din februarie 2021 s-a schimbat și această lege, introducându-se un articol 3 (...) care spune în felul următor: câinii pot fi gestionați doar în cadrul județului respectiv. Vă dau exemplul meu. Dacă eu, pe situații de urgență, am putut să chem un ONG de la Vaslui să strâng câinii, pentru că a fost o urgență, începând cu anul 2021 nu mai pot. Și cred că toți ne confruntăm cu această problemă. Ei s-au înmulțit. Iubitorii de animale le dau de mâncare. Noi nu avem pârghii pentru a rezolva această problemă”, a declarat Cojea.
Cum văd primarii rezolvarea situației
În cadrul întâlnirii, primarii au propus două soluții. Fie înființarea unei asocieri la nivelul Județului Brăila în baza căreia să se realizeze un adăpost mai mare pentru câini, care să deservească toate localitățile membre. Fie o modificare a legislației pentru a permite primarilor să poată colabora cu firme din alte județe, unde există spații disponibile suficiente pentru a caza și câini capturați de pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale din Județul Brăila.
”Am făcut o propunere la Asociația Comunelor către Consiliul Legislativ, cu modificările acestor legi, dar cred că au trecut de atunci vreo opt luni de zile și nu am primit niciun răspuns. (...) Conform legii, pașii sunt următorii: în primul rând câinii trebuiesc prinși de pe domeniul public. Vor fi ținuți în adăpost pentru 14 zile. Timp în care toți iubitorii de animale pot să vină să îi înfieze. În această perioadă vor fi tratați, hrăniți. Adică înseamnă niște costuri. Dar nu asta este problema. După 14 zile, dacă nu mai sunt iubitori care să îi ia în adopție, atunci ajung și la eutanasiere. Asta este legea. Așa spune și noi nu vrem decât să o aplicăm. Pentru că mie mi se pare corect și normal să avem grijă de oameni și nu de câinii care ne mușcă. Avem deja un precedent și la nivel național prin care primarul a răspuns penal pentru că nu a strâns câinii. Dar el este constrâns în același timp, că nu poate aplica legea. Deci avem un nonsens aici”, a mai declarat primarul comunei Chiscani.
Și Stanca Coman a întârit spusele lui Cojea, punctând că ajutorul ar trebui să vină, în primul rând, dinspre parlamentarii Brăilei, care să încerce să modifice într-un fel legislația, astfel încât primăriile să poată rezolva cumva problema.
”Totul depinde de Parlament. Toată lumea și toți președinții de filiale din toată țara, ne plângem de câinii comunitari și nici până acum nu s-a găsit o soluție. Vreau să vă mai informez că filiala județeană Tulcea a scos la licitație, s-a adjudecat, a câștigat un ONG din județul Constanța. Și de la Brăila, de la Tudor Vladimirescu, un iubitor de animale a dat în judecată filiala județeană și chiar și acum se mai judecă”, a adăugat Coman.
O intervenție a avut și Teodora Puia, primarul comunei Unirea, care, de asemenea, a explicat că în județul Brăila pur și simplu nu există suficiente adăposturi care să cazeze toți câinii ce pot fi capturați de pe teritoriul comunelor.
”Modificarea legislației constă și în faptul acesta. Nouă, unităților administrative, să ne permită să dăm acești câini comunitari către alte adăposturi de pe raza altor județe”. Sursa citată a adăugat că sunt în țară adăposturi care vor „să încheie contracte cu noi, dar din păcate legislația nu ne permite”.
Alți primari au atras atenția că deja Poliția Animalelor a venit în control la toate unitățile administrativ-teritoriale din Județul Brăila și că dacă, până în prezent, pe această linie s-a arătat înțelegere și au fost date doar avertismente pentru nerezolvarea problemei câinilor de pe străzi, în curând vor începe să curgă și amenzile.
Cât despre campanii de sterilizare, primarii au explicat că s-au făcut și se vor mai face, însă și acestea implică anumite costuri care trebuie suportate tot de primării, în cazul în care nu există ONG-uri dispuse să presteze gratuit. Iar potrivit primarilor, fonduri disponibile ar fi extrem de puține.
Primarii exclud varianta construirii de adăposturi prin forțe proprii
Primarul comunei Berteștii de Jos, Costel Capbun, a intervenit și a precizat că nici varianta realizării de adăposturi pentru câini de către primăriile din Județul Brăila nu este o soluție simplă, deoarece ar însemna un impact bugetar mult prea mare.
”În județul nostru nu știu dacă este vreo primărie care și-ar putea permite înființarea unor astfel de adăposturi pentru câini. Pentru că asta nu înseamnă numai simpla construcție. Înseamnă personalul necesar pe care să îl asiguri în schimburi, paznici, trebuie hrană, medic specialist. Asta ar însemna pentru o primărie undeva la vreo 10 miliarde lei vechi pe an. Noi abia dacă ne putem acoperi cheltuielile de funcționare! Suntem încorsetați de toate obligațiile care decurg asupra primăriilor. De aceea, parlamentarii trebuie să găsească o soluție legislativă ca la nivelul fiecarui județ să se constituie o asociație. Să facem o interconectare, ceva zonal și s-ar rezolva problema. O să ne trezim că vine Poliția și ne amendează. Problema este că statul nu îl amendează pe primarul Capbun. Eu o să plătesc tot din banii bugetului pe care îi are comuna Bertești. Deci din punctul meu de vedere aceasta ar fi soluția. Un act legislativ care să permită județului să construiască adăposturi zonale. Pentru că noi nu putem, efectiv, să aplicăm legea. Totul se lovește de bani!”, a sugerat Capbun.
La rândul său, Ionel Meiroșu, primarul comunei Surdila Greci a precizat că situația este cu atât mai ingrată pentru șefii de comune, în condițiile în care se vor vedea puși în fața unor situații jenante precum aceea de a alege între a susține programe de genul Masa Caldă sau a finanța construcții de adăposturi pentru câini.
”Ce să fac eu la Surdila Greci?! O să trebuiască să fiu în poziția mai mult decât defavorizantă, să aleg să îi dau acelui copil o masă caldă sau să mă duc să rezolv problema unui câine! Spuneau și colegii mei de costurile enorme aici în zonă”, a adăugat și acesta.
Parlamentarii au promis ajutor, dar se lovesc de ONG-uri
Parlamentarii prezenți la discuții le-au cerut la final drafturi de proiecte primarilor pe toate situațiile pe care le-au semnalat în cadrul întâlnirii, pentru a avea un punct de pornire oficial pentru transpunerea problemelor la Centru. În cazul situației legate de câinii comunitari, senatorul PSD Ion Rotaru a atras însă atenția că problema se lovește de mai multe directive trasate de la nivelul Uniunii Europene, multe peste care nu se poate trece.
”Dacă vorbim de aspectul legislativ, acesta poate fi îmbunătățit în primul rând pe baza propunerilor pe care le puteți face dumneavoastră. Înțeleg că aveți deja un draft, că l-ați transmis deja mai departe. Rugămintea este să ajungă și la noi, indiferent de culoarea politică și de ce reprezentăm noi. Să încercăm să găsim soluții împreună. Aici însă trebuie să ținem cont de faptul că sunt niște constrângeri. Din păcate, pe mapamond și în Uniunea Europeană, aceste ONG-uri(...) au reușit să impună începând de la reglementările UE și până la legislația națională, o serie întreagă de constrângeri peste care nu prea poți să treci. Aici este marea piedică. Așa cum am avut-o și pe aceea care ține de licitațiile publice pe fonduri, pe proiecte, unde putea să vină la licitație unul care avea o roabă, un cancioc și doi salariați. Și așa mai departe. Al doilea aspect este acela care ține de blocajul pe care îl generează. Spunea și domnul primar de faptul că cineva a făcut o sesizare la instanță și aici s-a închis tot. Asta este o problemă foarte greu de gestionat și de găsit o soluție”, a declarat Rotaru.
Senatorul le-a promis primarilor ca va încerca să îi ajute în rezolvarea acestei situații, care până una-alta, din punctul său de vedere, le strică imaginea, oamenii ajungând la concluzii greșite privind lipsa interesului de a le rezolva, când, de fapt, contextul este unul mult mai complex.
La rândul său, deputatul PSD Brăila George Adrian Paladi, a ținut să transmită o scăpare legislativă legată de câinii comunitari, care în opinia sa ar trebui, de asemenea, corectată.
”O altă scăpare legislativă este numărul de animale pe care poate să îl dețină un cetățean. Și în speță este comuna Tudor Vladimirescu, exact cum ați precizat și dumneavoastră, unde o persoană a cumpărat o proprietate, a adunat toți câinii din municipiu, dar și din alte localități. I-a dus pe proprietatea dumnealui. În prezent, nimeni nu poate să intre în casa respectivă, iar sesizări din partea vecinilor, din partea locuitorilor de acolo, există. Din punctul meu de vedere și aici este o problemă care trebuie reglementată. Cu numărul de animale pe care poate să îl dețină un cetățean”, a ținut să precizeze Paladi.
Rămâne de văzut în ce măsură această problemă poate fi rezolvată. Cert este că modificările legislative privind imposibilitatea de a caza câinii fără stăpân într-un alt județ decât locul unde au fost capturați, au apărut și ca urmare a eforturilor ONG-urilor de profil, care doresc să adopte în timp util animalele ajunse în adăposturi, pentru a le salva de la eutanasiere. Iar în contextul în care câinii sunt transportați în alte județe, acest lucru devine aproape imposibil pentru iubitorii de animale din Brăila, după cum ne-au transmis în repetate rânduri reprezentanți ai unor astfel de ONG-uri de profil.
