• interviu cu Ionuţ Săndel Balaban, directorul Filarmonicii “Lyra-George Cavadia”
Aflat la conducerea Filarmonicii LYRA “George Cavadia” din Brăila din 6 februarie 2015, profesorul Ionuţ Săndel Balaban a reuşit să învingă greutăţile existente pe toate planurile şi să revigoreze activitatea culturală a instituţiei. Astfel, evenimentele care se desfăşoară în prezent la Palatul LYRA includ toată paleta artistică, plecând de la muzica clasică, jazz, musical, muzica uşoară şi populară şi chiar teatru. Pentru anul 2020, filarmonica îşi propune continuarea activităţii orchestrei de cameră prin abordarea unui repertoriu variat, având invitaţi solişti de seamă în concertele ce vor fi organizate, dezvoltarea activităţii interpretative a orchestrei de muzică populară “Rapsozii Brăilei”, înfiinţarea corului de cameră al filarmonicii, precum şi organizarea primei ediţii a festivalului-concurs de lied “George Cavadia”.
-În urmă cu câţiva ani, aţi preluat conducerea Filarmonicii LYRA-”George Cavadia”, fiind unul dintre cei mai tineri directori ai unei instituţii culturale din Brăila. Cum a fost începutul activităţii dumneavoastră la LYRA?
-Începutul a fost destul de greu. Deşi a beneficiat de sprijinul Consiliului Judeţean Brăila, instituţia se afla într-o situaţie destul de neplăcută: personal artistic lipsă, personal administrativ şi tehnic cu o pregătire sub nivelul cerinţelor instituţiei, sume de recuperat în urma controalelor, dotare insuficientă şi multe altele. Toate acestea însă, nu m-au împiedicat să reiau activitatea instituţiei, chiar şi în condiţiile existente la acel moment. Am considerat că prioritar pentru o instituţie de cultură este activitatea desfăşurată şi astfel, urmărind obiectivele, am reluat activitatea artistică, în paralel ocupându-mă şi de problemele menţionate.
-Cu ce greutăţi v-aţi confruntat?
-Greutăţi au existat pe toate planurile, plecând de la dotare, personalul nespecializat şi până la condiţiile de desfăşurare a activităţii. Am început cu un recital cameral, cu instrumentiştii de la Galaţi, evoluând şi diversificând treptat de la un eveniment la altul atât repertoriul abordat, cât şi formula artistică prezentă la eveniment.
-De la an la an, numărul spectatorilor a crescut, s-a diversificat paleta de manifestări artistice şi a crescut calitatea spectacolelor jucate pe scena Palatului LYRA. Cum aţi reuşit aceste performanţe, care, cu siguranţă, duc şi la creşterea veniturilor acestei instituţii?
-Nu a fost uşor! Totuşi, să nu uităm că Filarmonica “Lyra” Brăila, are o istorie glorioasă şi o imagine foarte bună atât pe plan locat, cât şi naţional, fapt ce a permis reluarea discuţiilor în vederea colaborării pentru evenimente cu toată paleta artistică, plecând de la muzica clasică, urmând cu jazz, musical, muzica uşoară şi chiar teatru.
-Care este relaţia instituţiei pe care o conduceţi cu membrii Consiliului Judeţean sau cu ceilalţi politicieni? Vă adresez această întrebare, întrucât, cu mici excepţii, nu prea am simţit prezenţa oamenilor politici din Brăila în sala de spectacole, nici la concerte şi nici la piesele de teatru.
-Din punctul meu de vedere, consilierii judeţeni au fost încă de la preluarea instituţiei alături de filarmonică, prin aprobarea tuturor solicitărilor, atât de ordin financiar, cât şi organizatoric, chiar dacă am avut de multe ori şi discuţii, acestea au fost obiective. E drept că prezenţa acestora la evenimente nu a fost una considerabilă, însă, gusturile nu se discută, iar în ultilmul an am simţit o uşoară aplecare către evenimentele organizate de filarmonică, chiar dacă nu neapărat pentru concertele simfonice, ci mai degrabă pentru piese de teatru sau jazz.
-În vremurile pe care le traversăm, puţine oraşe îşi permit să aibă o filarmonică. Şi totuşi, clădirea Palatului LYRA, sau Casa Tineretului, nu se ridică nici pe departe la standardele europene. Ce se poate face pentru renovarea acestor instituţii de cultură?
-Lipsa acestor locaţii pentru evenimente cultural artistice reprezintă un mare dezavantaj pentru Brăila. Clădirea Palatului Lyra se degradează pe zi ce trece. Proprietarul, deşi am făcut eforturi considerabile prin organizarea de evenimente în această locaţie, se pare că nu are suficiente fonduri pentru renovare la standarde europene. Cred că aici avem o problemă de conştientizare a importanţei pe care trebuie să o acordăm acestor locaţii de cultură, dar şi o lipsă de viziune şi de interes pentru acest fapt, anume că din cultură nu se fac afaceri şi deci, nu reprezintă un interes major, pentru marea majoritate a investitorilor sau a autorităţilor, însă, dacă am privi impactul pe termen mediu şi lung, atât cel de imagine cât şi cel social, acesta nu poate fi decât unul pozitiv. Dorinţe există. Acum, rămâne de văzut şi implicarea. Posibilităţi se găsesc dacă există şi puţin interes în acest sens.
-Înfiinţată din 15 ianuarie 2016, orchestra filarmonicii s-a extins de la an la an. Artiştii respectivi sunt angajaţi, sau aveţi şi colaboratori?
-De la înfiinţarea orchestrei, aceasta a activat într-o formulă de 6 angajaţi ce au constituit un nucleu de legătură artistică, completând de fiecare dată cu artişti colaboratori din ţară. Această formulă se pare că a fost şi este şi în acest moment singura şi cea mai eficientă, dovadă fiind faptul că orchestra are o activitate continuă şi evoluează repertorial de la un eveniment la altul. De fiecare dată am primit atât din partea publicului cunoscător cât şi al persoanelor specializate numai rezultate pozitive. Evident că ţinem cont şi de recomandări şi solicitări în domeniul repertorial.
-Cum a fost pentru dumneavoastă anul 2019?
-Anul 2019 a fost unul plin de activitate artistică, un an cu realizări majore. Paleta de evenimente organizate s-a aflat într-o continuă diversificare, tocmai pentru a putea oferi publicului posibilitatea de a participa activ la evenimentele agreate. Un obiectiv realizat este înfiinţarea orchestrei de muzică populară “Rapsozii Brăilei”, un element important în dezvoltarea şi conservarea patrimoniului cultural al oraşului şi a zonei folclorice a Brăilei. Debutul s-a concretizat printr-o dublă reprezentaţie artistică: prima în 28 noiembrie 2019 la Cluj şi a doua pe 2 decembrie 2019 pe platoul din faţa Primăriei Brăila, cu ocazia Zilei Naţionale a României. Tot în 2019 au început şi concertele educative pentru elevii din oraş şi judeţ. Instituţia s-a dezvoltat prin achiziţionarea unui autoturism nou şi prin dotare de aparatură de printare afişe şi alte materiale de promovare, investiţiile fiind alocate de către Consiliul Judeţean Brăila, prin bugetul aprobat pentru filarmonică pe anul 2019, la capitolul dezvoltare, valoarea fiind de cca 80 mii lei.
-Ce proiecte aveţi pentru anul acesta?
- Pentru anul 2020 filarmonica îşi propune continuarea activităţii orchestrei de cameră prin abordarea unui repertoriu variat, având invitaţi solişti de seamă în concertele ce vor fi organizate, dezvoltarea activităţii interpetative a orchestrei de muzică populară “Rapsozii Brăilei”, înfiinţarea corului de cameră al filarmonicii, cât şi organizarea primei ediţii a festivalului-concurs de lied “George Cavadia”.
A consemnat Tudoriţa TARNIŢĂ
