"Declanşarea la sfârşitul anului 2004 a cercetărilor relativ la infracţiuni economice asupra firmelor controlate de Hayssam a condus în mod direct la criza ostaticilor români răpiţi în Irak şi a scos la lumină modalitatea în care, prin obţinere frauduloasă de fonduri şi pentru a-şi proteja contravaloarea fondurilor ilicite obţinute, Omar Hayssam a recurs la iniţierea constituirii şi finanţarea unei entităţi teroriste.
În momentul deconspirării activităţilor şi angajarea răspunderii sale penale, Hayssam a reuşit în mod organizat, după cel mai bine elaborate reguli în materie de diversiune teroristă la toate nivelele autorităţilor publice, diversiune susţinută fără vinovăţie şi în plan public de către mass-media, intoxicată de scenariile aruncate în direcţia ei, să părăsească teritoriul României, sustrăgându-se de la răspunderea penală", se arată în motivare.
Salvatorul jurnaliştilor
"În sarcina acestuia au fost reţinute faptele de iniţiere a constituirii unei asocieri în scopul săvârşirii de acte de terorism, în baza unei înţelegeri prealabile cu gruparea teroristă hotărând lipsirea de libertate, prin răpire, a jurnaliştilor români Marie-Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în vederea obţinerii unui folos material sau a unui alt avantaj. În opinia magistraţilor, Hayssam intenţiona să organizeze răpirea jurnaliştilor români pentru a putea ulterior "să pozeze" în salvator al acestora, în speranţa că va obţine recunoştinţa autorităţilor şi scăpa de o eventuală răspundere penală. În paralel, suspectul urmărea şi scoaterea din ţară a banilor obţinuţi din afaceri ilicite, sub pretextul plăţii unei recompense către răpitorii jurnaliştilor români, intenţionând totodată ca, la un moment dat, să părăsească definitiv teritoriul României.
Sirianul a fost condamnat definitiv de ÎCCJ la 23 de ani şi 4 luni de închisoare.