Olanda ar putea bloca aderarea României la Schengen, în absenţa unor progrese clare în lupta anticorupţie, a atras atenţia ambasadoarea Regatului ţărilor de Jos la Bucureşti, Tanya van Gool.
Acordul de susţinere parlamentară încheiat de liberalii premierului Mark Rutte şi de creştini-democraţi cu formaţiunea Partidul pentru Libertate, condusă de extremistul Geert Wilders, menţionează condiţionarea aderării României la Schengen, în martie 2011, de progresele în lupta anticorupţie şi reforma justiţiei.
"În ceea ce priveşte procesul de evaluare Schengen pentru România şi Bulgaria, guvernul va pleda pentru introducerea a două rapoarte bianuale privind progresele realizate de aceste state în lupta anticorupţie şi reforma justiţiei. Dacă acestea nu vor răspunde strict criteriilor, Olanda nu va susţine aderarea deplină a celor două ţări şi eliminarea controalelor la frontierele interne ale UE. România şi Bulgaria nu se vor putea alătura spaţiului Schengen", stipulează documentul postat la începutul lunii pe site-ul guvernului olandez.
Ambasadoarea Tanya van Gool a dat însă asigurări că Olanda nu a luat încă o decizie finală în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen. Diplomatul olandez a vorbit însă despre lipsa progreselor în realizarea obiectivelor prevăzute de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care se referă la lupta anticorupţie şi reforma justiţiei. "Olanda crede că aceste benchmarks-uri sunt necesare pentru a avea încredere într-un sistem tradiţional, iar un astfel de sistem dă calitatea întregului sistem, inclusiv în ceea ce priveşte controlul la frontiere (...). Dacă această încredere nu este conformă şi suficientă - potrivit raportului Comisiei Europene, credem că ar putea fi o ameninţare implementarea deschiderii graniţelor spaţiului Schengen", a declarat ambasadoarea Tanya van Gool.
Ea a adăugat că poziţia Olandei în ceea ce priveşte aderarea României la Schengen nu este în acest moment definitivă. "Nu spunem acum că vom spune veto. Spunem că noi credem că mai sunt progrese de făcut, că nu suntem convinşi încă şi am putea adopta o anumită poziţie", a punctat ambasadoarea Olandei.
Diplomatul olandez a admis că România este pregătită tehnic pentru eliminarea controalelor la frontiere, însă a remarcat că există o lipsă de "încredere că lucrurile vor merge aşa cum trebuie".
"Tehnic, România îndeplineşte criteriile, deoarece aparatul este acolo, oamenii sunt acolo pentru a controla maşinăria, dar trebuie să ai încredere că lucrurile vor merge aşa cum trebuie. şi aceasta nu este în special o problemă la frontieră, dar trebuie să avem încredere în sistem, încredere că tot ce este acolo va face faţă aşa cum trebuie. Iar această deschidere şi încredere nu există, potrivit raportului Comisiei", a insistat ambasadoarea Olandei.
Ea a atras astfel atenţia că Olanda ar putea avea o poziţie negativă privind aderarea României la spaţiul Schengen, dacă criteriile Mecanismului de Cooperare şi Verificare nu sunt suficient îndeplinite. "Există un «dacă», trebuie să vedem dacă suntem singurii sau nu, dacă mai multe ţări au aceleaşi îngrijorări, iar apoi ele vor discuta şi vor discuta şi cu România. Iar România va explica ce a făcut. Categoric, România va recunoaşte şi va spune «Avem MVC». Este un dialog între România şi ceilalţi parteneri", a explicat ambasadoarea Tanya van Gool.
Preşedintele Traian Băsescu declara vineri că, în urma discuţiilor bilaterale avute la Bruxelles cu liderii Franţei, Olandei, Germaniei referitoare la accesul României la spaţiul Schengen, "există tentaţia" legării votului politic de progresele pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie. "În cadrul bilateral, am avut discuţii cu mai mulţi şefi de stat şi de guvern cu privire la accesul României în spaţiul Schengen. Este foarte clar că pentru toţi cei cu care am discutat, fie că este vorba de preşedintele Franţei, de premierul olandez, de preşedintele Barroso, de cancelarul Merkel, accesul României în Schengen are două componente, aşa cum ele sunt şi descrise în Tratat: este o componentă tehnică şi o componentă politică, pentru că trebuie să existe un vot politic pentru accesul în spaţiul Schengen. Există tentaţia, la foarte mulţi, să lege accesul în spaţiul Schengen în zona componentei politice şi de progresele noastre pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare în justiţie. I-am informat că aici s-au făcut progrese, a fost adoptată o nouă lege ANI, s-a adoptat Legea micii reforme. Sigur, sunt progrese, dar pe care statele membre ar vrea să le vadă materializate şi-n eficienţa actului de justiţie, nu numai în legi scrise", a spus preşedintele Băsescu, la finalul Consiliului European de toamnă, desfăşurat la Bruxelles.
