• un oraş cu potenţial turistic, cu canal navigabil pe Dunăre şi cu agricultori prosperi, aşa văd cei de la USR-PLUS dezvoltarea judeţului Brăila, viziune despre care candidaţii la europarlamentare susţin că poate deveni realitate accesând fonduri europene • Dacian Cioloş, Dragoş Pîslaru, Nicu Ştefănuţă şi Ramona Strugariu, toţi patru candidaţi din partea Alianţei, le-au vorbit brăilenilor despre planurile pe care le au pentru Brăila şi le-au cerut sprijinul
Marţi după amiază, Caravana Alianţei Uniunii Salvaţi România- Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate (USR-PLUS) a poposit în municipiul Brăila. Fostul premier Dacian Cioloş, fostul ministru al Muncii, Dragoş Pîslaru, şi Nicu Ştefănuţă şi Ramona Strugariu, ambii lucrând în Parlamentul European, au prezentat brăilenilor oferta electorală a Alianţei pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai. Evenimentul s-a desfăşurat la “Regal Ballroom” (fostul club Progresul) şi au participat peste 100 de membri şi simpatizanţi ai celor două partide.
Dacian Cioloş, candidat la alegerile europarlamentare, a avut un discurs în care a vorbit despre punctele-forte ale judeţului Brăila, judeţ preponderent agrar, şi cum fondurile europene ce ar putea fi atrase în acest domeniu ar duce la înflorirea zonei. “Am fost surprins să aud, vorbindu-se despre Brăila şi Galaţi ca fiind o zonă izolată, o zonă defavorizată, uitată de lume. Am fost surprins să aud lucrul acesta de la oameni ai locului. România este la un capăt al Europei, dar în niciun caz nu este la periferia Europei, pentru că de aici, de la Brăila şi Galaţi, ar putea să pornească foarte multe drumuri. (...) Cum poţi să vorbeşti despre o zonă defavorizată când eşti aici, în buza Dunării? Când ai pământurile pentru agricultură? Când, în urmă cu mai mulţi ani, de aici plecau cerealele pe vapor? E adevărat că în ultimii ani a rămas o zonă nepotenţată, când ne gândim la infrastructură şi la multe alte lucruri. (...) Zona aceasta Galaţi-Brăila, dacă ar avea parte de oameni care chiar să se gândească la dezvoltarea ei, ar putea să beneficieze de nişte lucruri aparent simple. În primul rând, de accesul la infrastructură care să conecteze zona la restul ţării şi apoi să o conecteze cu Uniunea Europeană. Zona aceasta ar putea să beneficieze de nişte facilităţi pe care Uniunea Europeană le-a propus şi pe care România, din păcate, nu le-a folosit decât pentru zona Deltei Dunării, şi anume programul Integrare Teritorială de Investiţii şi de Dezvoltare care ar fi permis Guvernului României să gândească un program de dezvoltare pentru zona aceasta în care să pună laolalată fonduri europene de investiţii pe infrastructură, fonduri de investiţii pentru antreprenoriat şi afaceri, fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală, fonduri pentru educaţie şi formare profesională şi toate acestea să fie gândite cu un proiect care să pună în valoare resursele pe care le avem aici. Se fac astfel de lucruri în Europa şi asta ne propunem să facem dacă dumneavoastră ne daţi încrederea ca să putem lucra împreună”, a declarat Dacian Cioloş.
«Nu votaţi mereu hoţii, votaţi-vă nepoţii!»
Apoi, a luat cuvântul Nicu Ştefănuţă, primul român desemnat să conducă relaţia dintre Parlamentul European şi Congresul SUA şi, în acelaşi timp, care le-a vorbit celor prezenţi despre cum ar arăta Brăila în viziunea sa, dacă oraşul ar fi lăsat să se dezvolte într-o direcţie europeană. “Oraşul Brăila este un oraş multicultural. Cândva, în Brăila a fost o Europă mică. Aţi fost o comunitate renumită. Aţi fost o comunitate extraordinară. Cum a ajuns astăzi Brăila să fie oraşul de care oamenii din piaţă (Piaţa Concordiei, pe care au vizitat-o oaspeţii - n.r.) mi-au spus că li s-a tăiat apa? Cum a ajuns Brăila să fie oraşul care nu îşi poate comercializa mărfurile pentru că nu are o şosea de înaltă viteză sau un pod? Un oraş în care exista o bursă a cerealelor? Nu trăiţi bine şi nu trăiţi la nivelul la care ar trebui să trăiţi ca cetăţeni europeni. Dumneavoastră sunteţi cetăţeni membri ai UE, dar nu aţi beneficiat de drepturile pe care ar trebui să le aveţi în mod normal ca cetăţeni europeni. Printre aceste drepturi se află dreptul la prosperitate. Împreună cu colegii mei visez la o Brăila care are un canal navigabil, care se raportează la ceea ce se întâmplă în Europa şi în lume, visez la o Brăila care are industrie textilă şi mai înfloritoare decât are astăzi, mă gândesc, bineînţeles, la o agricultură mai puternică şi mai sustenabilă şi care nu dă avantaj doar marilor companii, ci şi oamenilor care au exploataţii mai mici. Mă gândesc la toţi aceşti oameni cum mă gândesc la părinţii mei. Oamenilor mai în vârstă pe care îi întâlnesc, le zic «Nu votaţi mereu hoţii, votaţi-vă nepoţii! Noi suntem nepoţii dumneavoastră care au lucrat şi şi-au construit cariere în Europa şi s-au întors acas㻓, a spus Nicu Ştefănuţă.
«Nu este fizică atomică să revigorezi o astfel de zonă. Chestiunea e simplă: fără hoţie şi fără prostie!»
Fostul ministru al Muncii între anii 2016-2017, Dragoş Pîslaru, a relatat o realitate cruntă, a unei părţi dintre alegători, a acelora care aşteaptă să le “cumperi” votul cu pomeni electorale. “Eram în piaţă (Piaţa Concordiei - n.r.) şi, la un moment dat, privesc spre o tarabă. Un domn era cu soţia şi vindea legume. Ne-au zis că «Ia să vedem, ce ne daţi?». În mod paradoxal, noi nu am venit aici să vă dăm ceva. Pentru că politica de până acum a fost o politică tranzacţională. Practic, politicianul se ducea şi îi spunea «Votează-mă, pentru că îţi dau asta». Şi în modul acesta ne-am obişnuit foarte prost. Eu cred că politica n-ar trebui să fie o tranzacţie. (...) Vedem că atunci când ne ducem copiii la şcoală, ghiozdanul are 10 kilograme, dar copilul nu rămâne cu nimic după ce termină şcoala. Noi nu am venit aici ca să vă dăm. Noi am venit aici ca să vă zicem că din munca dumneavoastră puteţi să duceţi o viaţă demnă, independentă, în care rudele să nu fie nevoite să plece pentru că nu îşi găsesc locul aici, o viaţă în care să vă puteţi bucura de rodul muncii dumneavoastră. Atât Brăila, cât şi Galaţi sunt oraşe bogate, sunt oraşe-port fluvial pe coridorul european. Amândouă oraşele au pierdut circa 20% din populaţie. În Brăila, acum sunt undeva la 160.000 de locuitori. Degeaba ai Dunărea aproape, degeaba ai terenurile agricole, dacă nu ai oameni. Este o zonă ce poate fi a doua aglomeraţie urbană din ţară. Eu am venit în Brăila la inaugurarea malului «Armonia». Vă aduceţi aminte de el? E unul dintre rarele cazuri din ţară în care nici comerţul n-a mai mers. În 1865, în Jurnalul Burselor se vedeau 4 burse: Bucureşti, Iaşi, Brăila şi Galaţi. Prima dată când am venit ieri în Brăila am întrebam cum stăm cu portul, cu faleza? Astea sunt proiecte pe care eu le ştiam de acum 10 ani. O zonă bogată este sărăcită...Nu este fizică atomică să revigorezi o astfel de zonă. Chestiunea e simplă: fără hoţie şi fără prostie!”, a declarat Dragoş Pîslaru. Acesta a mai vorbit şi despre reforma învăţământului şi despre faptul că elevul trebuie să fie principalul beneficiar, iar creativitatea şi gândirea analitică să fie stimulate.
Ramona Strugariu, şefă de cabinet şi asistent parlamentar în Parlamentul European, a vorbit despre potenţialul turistic al Brăilei, dar şi despre domeniul justiţiei. “M-am plimbat pe străzile oraşului şi am văzut clădiri care sunt nişte bijuterii de patrimoniu şi care vă reprezintă, care sunt simbolul unei identităţi locale. De ce sunt în ruină? Am fost în oraşe mediteraneene în care una sau două astfel de clădiri reprezintă o atracţie turistică pentru sute de mii de turişti. Oraşul acesta are zeci de astfel de clădiri, poate chiar sute, care stau şi zac în paragină. Un sistem integrat cu fonduri europene care să restaureze clădirile, să profite de faptul că Dunărea e aici, lângă dumneavoastră, ar putea să ducă oraşul acesta într-un top european, pe care îl merită”, a declarat Ramona Strugariu. Despre justiţie, a explicat că îşi propune un mecanism de cooperare şi verificare, un MCV european, o legislaţie anticorupţie. “Vrem să susţinem libertatea presei!”, a conchis sursa citată.
