Locuind lângă Chivotul Legii, Samuel a avut, la vârsta de 12 ani, o descoperire de la Dumnezeu, despre pedepsele ce aveau să cadă asupra casei marelui preot Eli, din pricina depravării şi desfrâului fiilor acestuia, Ofni şi Fineea. Descoperirea s-a împlinit în curând, căci filistenii i-au robit pe israeliţi, i-au ucis pe fiii lui Eli şi au luat cu ei Chivotul Legii. Eli, marele preot, a murit în momentul în care a auzit de pierderea Chivotului Legii şi a celor doi fii ai săi. Vreme de 20 de ani, poporul lui Israel a rămas rob la filisteni. După această perioadă neagră din istoria poporului ales, Dumnezeu l-a trimis pe Samuel înaintea poporului, ca să-l îndemne la pocăinţă. Poporul s-a pocăit, a lepădat idolii filistenilor şi au început să umble în căile Domnului, recunoscând în Samuel pe proorocul, preotul şi judecătorul Lui Dumnezeu. Filistenii au pornit iarăşi război, dar acum, sub conducerea profetului Samuel, a biruit poporul Israel.
Atunci când Samuel a ajuns la bătrâneţe, poporul i-a cerut să le pună un rege care să rămână în urma lui. În zadar a încercat Samuel să le arate evreilor că Dumnezeu Însuşi este Regele lor. Proorocul a refuzat o vreme să facă pe plac poporului, dar până la urmă l-a uns rege pe Saul, bineînţeles, după o nouă descoperire dumnezeiască. Mai apoi, din pricina păcatelor săvârşite de Saul, Samuel (povăţuit de Dumnezeu) l-a uns rege pe David.
