A ajuns la Schitul Sfântul Lavrentie, la 6 km depărtare de Putna, locul intrării sale în monahism; s-a retras apoi pe o stancă de pe malul pârâului Viteul, unde va dăltui un paraclis - de la care se mai vede şi astăzi pridvorul, naosul şi altarul -, iar dedesubt o încăpere săpată tot în piatră, care i-a slujit drept chilie. Potrivit tradiţiei, Daniil i-ar fi prezis domnitorului Ştefan cel Mare că va urca pe tronul Moldovei. După spusele cronicarului Ion Neculce, tot el l-a îndemnat pe Ştefan Vodă să continue lupta împotriva turcilor şi tot de la el a venit şi îndemnul de a zidi Mănăstirea Putna.
Nu se ştie data trecerii cuviosului la cele veşnice. A fost înmormântat în partea sudică a pronaosului bisericii Mănăstirii Voroneţ. Un deget ferecat în argint şi împodobit cu 11 mărgăritare şi un granat se păstrează la Mănăstirea Putna. El poarta inscriptia: "Aceste relicve le-am ferecat eu Ghedeon, igumen ot Voroneţ, cu toată cheltuiala mea în anul 7257 (1749), în 4 decemvrie". Pr. prof. Petru Rezuş mărturiseşte că acest deget ferecat în argint arată că sfintele moaşte ale lui Daniil Sihastrul au fost, la mijlocul veacului al XVIII-lea, expuse în mănăstire. Despre degetul păstrat la Mănăstirea Putna, tradiţiile spun că este degetul arătător de la mâna dreaptă a Sfântului Daniil, cu care a arătat voievodului Valea Putnei, unde l-a îndemnat să ridice mănăstirea. Daniil Sihastrul a fost canonizat la 20 iulie 1992.
