Istoricul Eusebiu şi Sfântul Epifanie mărturisesc că Matei Apostolul a scris Evanghelia sa în limba aramaică, vorbită pe vremea lui Hristos, precum şi în limba greacă. Din Martirologiul roman aflăm că Matei a murit ca martir în Etiopia, fiind ars pe rug de păgâni, însă din textele apocrife ce vorbesc despre trecerea sa la cele veşnice, aflăm că a suferit moarte de martir în Pont.
Evanghelia după Matei este înscrisă în lista Canonului Muratori şi este amintită de Sfinţii Părinţi Atanasie cel Mare, Chiril al Ierusalimului şi Grigorie de Nazianz. Ea a fost recunoscută ca autentică de sinoadele particulare din Laodiceea (360 d.H.) şi canonul 60 Hipo (393 d.H.), fiind confirmată de Sinodul Ecumenic Trulan (692) şi Sinodul al VII-lea Ecumenic (787). Potrivit istoricilor creştini, scopul Evanghelistului Matei a fost să dovedească, prin Evanghelia sa, că Hristos este Mesia cel prezis de profeţii Vechiului Testament şi că în persoana Sa s-au împlinit toate vechile profeţii.
"Apostole Sfinte şi Evanghelist Matei, roagă pe Milostivul Dumnezeu, ca să dea iertare de greşeli sufletelor noastre!" (Troparul Sfântului Apostol şi Evanghelist Matei).