La vârsta de 14 ani, însă, plin de râvnă pentru Domnul Iisus Hristos, a părăsit casa părintească şi a mers să vieţuiască la mănăstirea Sfântului Pahomie cel Mare, devenind călugăr. Mai târziu, din îndemnul Sfântului Cuvios Teodor cel Sfinţit, s-au călugărit atât mama, cât şi fratele său. După moartea Sfântului Cuvios Pahomie cel Mare, Cuviosul Teodor a fost ridicat de către obşte stareţ al tuturor sfintelor mănăstiri întemeiate de stareţul său. Sfântul Teodor cel Sfinţit a trecut la cele veşnice pe data de 16 mai 367 d. H.
"Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Teodor, părintele nostru. Roagă-te Lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre!" (Troparul Sfântului Teodor cel Sfinţit)
