Această mică peşteră a fost săpată chiar de către sfânt, în malul stâncos şi adânc al pârâului Silvut, fiind cunoscută cu numele de "chilia" sau "casa sfântului". În acest loc s-a nevoit Cuviosul Ioan mulţi ani, luptându-se cu bărbăţie cu ispitele diavolilor. Cuviosul Ioan a fost ucis în timp ce-şi săpa cu dalta o fereastră în peretele chiliei: un vânător l-a împuşcat crezând că este un animal sălbatic.
Sfintele sale moaşte s-au păstrat multă vreme în peştera de la Prislop, unde veneau credincioşii din împrejurimi şi se închinau. În prezent, însă, nu se cunoaşte unde se află moaştele sale. Părintele Ioanichie Bălan în "Patericul românesc" susţine că este probabil ca moaştele sfântului să fi fost duse la Tismana, la Bistriţa Olteană, la Curtea de Argeş sau la Cozia, care au fost dintotdeauna legate de credincioşii şi mănăstirile Transilvaniei.
Sfântul Ioan de la Prislop a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1992.
