• de unde bani pentru creşterea salariului minim în economie, de unde bani pentru creşterea pensiilor, explică Mihai Tudose, fost ministru al Economiei în Guvernul Ponta, unul dintre specialiştii care-a lucrat la programul de guvernare al PSD 2017 – 2020 • Tudose este numărul 1 la Camera Deputaţilor pe lista PSD Brăila
- În programul PSD este prevăzută creşterea salariului minim pe economie, începând cu 1 ianuarie 2017, la valoarea de 1400 lei. Liviu Dragnea s-a exprimat public că economia României ar suporta şi 1500 lei. Dar sistemul privat? Care-i socoteala PSD cu privire la suportabilitatea acestor noi costuri pentru mediul privat? Cum garantează PSD că agenţii economici din mediul privat nu vor recurge la noi disponibilizări?
- În programul PSD este prevăzută creşterea salariului minim la 1400 lei de la 1 martie 2017. În urma discuţiilor cu sindicatele acestea au ridicat problema nivelului mic al salariului minim din România, al doilea cel mai mic din UE după Bulgaria. Totodată, au propus un nivel minim de salarizare începând cu 1500 lei. În urma acestor dezbateri dl Liviu Dragnea a solicitat comisiei tehnice din cadrul PSD care gestionează acest domeniu să analizeze această posibilitate. Din primele analize a reieşit că nu există impact bugetar negativ asupra bugetului de stat, dimpotrivă. Astăzi ne aflăm în stadiul consultării patronatelor din România pentru a vedea dacă această măsură ar putea avea un efect determinant în înrăutăţirea activităţii firmelor din ţara noastră. Deoarece această măsură nu este singulară, ea intrând într-un pachet ce cuprinde o serie de măsuri de relaxare fiscală, o parte însemnată a mediului de afaceri nu se opune acestei măsuri luate, aşa cum spuneam, împreună cu alte măsuri de reducere a presiunii fiscale pe antreprenori. Acesta a fost şi motivul pentru care dl preşedinte Dragnea a evocat posibilitatea creşterii salariului minim la nivelul de 1500 lei. Totuşi, decizia finală se va lua atunci când PSD va veni la guvernare şi va putea să facă "testul de stres" asupra IMM-urilor privind impactul acestei măsuri, aşa cum de altfel prevede şi legea. Toate acestea vor fi dublate de o consultare instituţională guvern-mediul de afaceri.
- În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, în programul PSD este prevăzut un număr de 4,95 milioane salariaţi cu normă întreagă în 2017, în creştere cu 200.000 faţă de anul 2016. De unde crede PSD că vor proveni aceşti noi angajaţi, care ar trebui să primească în 2017 şi un salariu minim crescut? Mă refer la sectoare de activitate.
- Pentru fiecare din cei 4 ani de zile este prevăzută o creştere medie a numărului locurilor de muncă cu aproximativ 215.000. Creşterea estimată a locurilor de muncă are în vedere aplicarea integrală a programului PSD. Astfel, prin condiţionalităţile aferente absorbţiei fondurilor europene în 2017 se vor crea 45.000 locuri de muncă de către firmele ce vor implementa astfel de proiecte. Prin programul de start-up-uri (firme nou-înfiinţate cu ajutoare de la stat-n.a) alte 25.000 locuri de muncă se estimează a se crea. Prin măsurile de stimulare în domeniul construcţiilor: TVA 0% locuinţe, impozit 0% pentru transferul proprietăţilor cu o valoare mai mică de 450.000 lei, dar şi programele de construcţii de locuinţe pentru tineri , PNDL şi bineînţeles construcţia de autostrăzi şi mari obiective, urmărim crearea a altor 25.000 locuri de muncă. Alte domenii care vor contribui la la creşterea numărului de salariaţi şi pentru care se vor aplica măsuri de relaxare fiscală sunt: IT-ul, turismul, comerţul, serviciile, industria agroalimentară şi agricultură; fiecare cu aprox 10.000 de noi salariaţi. Nu trebuie uitate nici investiţiile străine directe şi cele ale multinaţionalelor deja prezente (o parte beneficiare de ajutoare de stat) care la rândul lor vor contribui cu 10.000-15.000 de noi locuri de muncă. La un nivel mai scăzut în ceea ce priveşte numărul de salariaţi noi, dar deosebit de important se regăsesc industria de apărare (alocare 2% din PIB), industria de prelucrare, cercetarea. Aici estimăm o creştere globală a numărului de angajaţi cuprinsă între 5000-10.000. Celelalte sectoare vor contribui cu creşteri de aproximativ 500-1000 noi angajaţi aşa cum de altfel o arată şi istoricul ultimilor 3 ani de zile. Pentru a reuşi toate acestea anul viitor se vor aplica măsuri masive de debirocratizare şi de eliminare a taxelor fără eficientă economică: dispar taxele de la registrul Comerţului şi alte 82 taxe(102 în total), se reduce numărul formularelor/raportărilor cerute de ANAF , se realizează informatizarea şi interconectarea instituţiilor publice, dar şi alte măsuri ce se regăsesc în programul nostru de guvernare.
- Foarte important pentru pensionari este că PSD a promis şi a trecut în propriul program de guvernare creşterea punctului de pensie începând cu 2017 la valoarea de 1000 lei. Simultan, este prevăzută renunţarea la impozitul pe venit (de 16%) pentru pensionarii cu pensii mai mici sau egale cu 2000 lei. Cum a socotit PSD că vor fi bani pentru aceste măsuri simultane?
- Creşterea punctului de pensie de la 1 Iulie 2017 şi eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2000 lei, dar şi a CASS-ului pentru toate pensiile de la 1 ian 2017, au un impact bugetar brut de 6,3-6,4 mld lei. Impactul net, urmare a efectelor de multiplicare este estimat la: 4,7- 4,8 mld lei, reprezentând 0,6 % din PIB-ul anului 2017(PIB estimat de PSD la 815 mld lei). Creşterea veniturilor la Bugetul General Consolidat, dacă se aplică programul de guvernare al PSD, este estimată la 21-22 mld lei, un rol foarte important avându-l atragerea fondurilor europene. Din această sumă se vor putea susţine atât creşterea veniturilor pensionarilor cât şi celelalte măsuri din programul PSD. Nu trebuie uitat nici faptul că măsurile adoptate de PSD în 2015 au avut un impact bugetar brut de 36 mld lei şi acest lucru nu a dus la prăbuşirea veniturilor fiscale la buget. Astfel, după 9 luni de la aplicarea tuturor acestor măsuri însemnând reducerile de TVA, impozit pe dividende, creşterile salariale, creşterea veniturilor categoriilor sociale defavorizate, veniturile fiscale înregistrează o scădere de doar 700 mil lei. Acest fapt certifică în totalitate, dacă mai era cazul, teoriile economice care spun că măsurile cu impact bugetar sunt urmate de un efect matematic imediat şi anume scăderea veniturilor la buget, dar ulterior acest efect este înlocuit de un altul (economic) care prin creşterea economiei determină şi creşterea veniturilor bugetare. Efectul Laffer în economie sau Curba lui Laffer. (A consemnat Monica PARASCHIV)
