• care-i politica PSD cu privire la veniturile încasate de asistaţii social în comparaţie cu angajaţii care muncesc pe salariul minim • de ce nu se ocupă locurile de muncă vacante în Brăila şi cum va încuraja Guvernul PSD, pe viitor, munca şi nu nemunca, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani • răspunde Ion Rotaru, numărul 1 la Senat pe lista PSD Brăila
- Deputatul PNL Vasile Varga a atras atenţia într-o conferinţă de presă că unii funcţionari publici câştigă lunar cam cât asistaţii social. Are în vedere PSD să îndrepte această situaţie absurdă?
- Într-adevăr, este o situaţie absurdă care nu poate continua aşa. În acest context, reaşezarea salariilor bugetarilor după o formulă în concordanţă cu realităţile sociale este o prioritate a PSD. Legea salarizării unitare pe care PSD o va adopta dacă va ajunge la guvernare va genera o reechilibrare a veniturilor diferitelor categorii din sistemul bugetar. Legea are ca scop corelarea responsabilităţii muncii cu venitul câştigat şi înlăturarea inechităţilor mari din sistem. Pe lângă aceasta, PSD are pregătite în planul de guvernare mai multe măsuri care să vină în sprijinul bugetarilor. Majorarea salariilor alături de eliminarea şi reducerea unor taxe şi impozite, vor avea ca rezultat o creştere medie a salariilor bugetarilor cu 56% în următorii 4 ani. O primă creştere, cu 20%, va avea loc la 1 iulie 2017, iar apoi salariul va creşte gradual: cu 44% în 2018 faţă de 2016 şi cu 56% în 2019 faţă de 2016. De asemenea, va fi prevăzut un buget de stimulare a personalului bugetar la nivelul fiecărei instituţii, reprezentând 5% din bugetul total. Nu în ultimul rând, fiecare salariat din sistemul bugetar va avea dreptul la un tichet de vacanţă pe an, la valoarea salariului minim pe economie şi la plata tuturor orelor suplimentare efectuate. Din păcate, Guvernul Cioloş, deşi a preluat o formă negociată cu sindicatele şi cu patronatele a Legii salarizării unitare, nu a dus la bun sfîrşit elaborarea acesteia şi trimiterea ei către Parlament, generând situaţia actuală.
- Cum vrea PSD, concret, să încurajeze munca şi nu nemunca, câtă vreme chiar primarii PSD (Aurel Simionescu, Marian Dragomir) s-au confruntat cu puturoşenia unora dintre asistaţii social?
-Trebuie să se repecte legea. Legea 416/2001 privind venitul minim garantat care statuează condiţiile pentru a beneficia de ajutor social, prevede că persoanele care sunt apte de muncă, din familiile pentru care se asigură venitul minim garantat vor efectua lunar, cel mult 72 de ore, la solicitarea primarului, pentru acţiuni sau lucrări de interes local. Punerea în aplicare a legii, sancţionarea corespunzătoare şi în condiţiile legii a persoanelor care nu îşi îndeplinesc obligaţiile ce li se impută în calitate de beneficiari de ajutor social, va duce la o responsabilizare a asistaţilor sociali care vor înţelege că trebuie să şi facă ceva pentru acei bani pe care îi iau de la stat. Pe de altă parte, în viitor ar trebui revăzute criteriile şi condiţiile de acordare a cestor venituri, iar acestea să fie date celor care sunt cu adevărat în nevoie.
- La ora actuală în Brăila sunt destule locuri de muncă, dar angajatorii se plâng că nu găsesc doritori. Cum comentaţi această situaţie, de asemenea, absurdă?
-Dezechilibrul de pe piaţa muncii cauzat de neconcordanţa între cererea şi oferta de locuri de muncă este o problemă care persistă de ceva timp. Intrarea într-un con de umbră a învăţământului profesional şi concentrarea pe învăţământul teoretic cu aspiraţia majorităţii tinerilor, indiferent de aptitudinile lor, de a deţine o diplomă de studii superioare, a condus la o penurie a meseriaşilor pe piaţa muncii şi la o suprapopulare a acesteia cu absolvenţi de studii superioare. Angajatorii care au nevoie de meseriaşi, nu găsesc oameni care să aibă calificarea necesară, iar absolvenţii de studii superioare fără loc de muncă, o categorie destul de numeroasă, aşteaptă să îşi găsească un loc de muncă în acord cu studiile urmate şi uneori refuză să se orienteze spre alte domenii. În lipsă de altceva, de multe ori aceşti angajatori îşi arată disponibilitatea de a angaja muncitori necalificaţi, dar pe salarii mici şi deci, neatrăgătoare pentru cei care îşi caută un loc de muncă. Apreciez că acordarea de facilităţi fiscale angajatorilor ar trebui să determine şi o majorare a salariilor care să fie motivante. Astfel, programul PSD prevede acordarea a 1.400 de lei pe lună plătiţi angajatorului de către stat pentru fiecare tânăr angajat timp de 12 luni şi 2.500 lei salariu de încadrare în primii 3 ani de muncă pentru tinerii licenţiaţi prin programul „Primul salariu”, indiferent de salariul stabilit cu angajatorul, statul va asigura diferenţele până la valoarea de 2.500 de lei.
- Ce prevede programul PSD cu privire la reformarea învăţământului în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii din România?
-Această problemă este avută în vedere de programul de guvernare elaborat de PSD. Trebuie aduse câteva schimbări în sistemul de învăţământ în scopul pregătirii viitorilor angajaţi. O primă măsură este introducerea Bacalaureatului diferenţiat care va oferi posibilitatea mai multor tineri de a avea un loc de muncă. Astfel, vom avea un examen pentru cei care merg pe partea profesională, să înveţe o meserie, deci care vor urma mai departe o postliceală sau un colegiu non universitar, şi un examen pentru cei care îşi doresc să meargă mai departe la facultate. PSD mai are în vedere asigurarea a 50.000 de locuri în şcolile postliceale pentru calificarea absolvenţilor de liceu fără diplomă de Bacalaureat în scopul pregătirii lor pentru o slujbă bine plătită.
Trebuie să ajungem la un echilibru bazat pe logică. Tinerii, atât cei care merg la facultate, cât şi cei care învaţă o meserie, să ştie că au posibilitatea de a intra pe piaţa muncii cu şanse mari de a-şi găsi un loc de muncă în acord cu pregătirea lor, bine plătit, care să le asigure un trai decent. De asemenea, tinerii trebuie ajutaţi să descopere care sunt aptitudinile lor, la ce sunt buni, pentru a urma mai departe studiile potrivite. Orientarea către o profesie neadecvată coroborată cu mentalitatea potrivit căreia doar cei cu studii superioare au parte de locuri de muncă bine plătite, au dus la un surplus a celor cu studii superioare pe piaţa muncii, ceea ce, în principiu nu este deloc rău, dar multe din aceste persoane se confruntă cu lipsa unui loc de muncă pliat pe studiile lor şi sunt nevoite să urmeze „n” cursuri de recalificare şi reorientare profesională.
O altă direcţie de acţiune vizează oferirea de facilităţi companiilor care generează locuri de muncă pentru absolvenţii de învăţământ superior, dar şi scutirea de la plata tuturor obligaţiilor către stat pentru încadrarea în muncă a cel puţin trei tineri de către angajatorii din domeniul agricol, timp de cinci ani. (A consemnat Monica PARASCHIV)
