• “Brăila multiculturală” din urmă cu două secole a prins din nou viață printr-un eveniment la care au participat zeci de tineri din Brăila și membri ai comunităților de ruși lipoveni, greci, bulgari și rromi • evenimentul a fost organizat de Asociația “Pentru Adevăr” și a cuprins momente artistice ale minorităților etnice și două concursuri cu premii
Se tot vorbește despre Brăila ca despre un oraș cosmopolit, un loc în care în urmă cu două secole s-a format un mozaic etnic alcătuit din evrei, greci, ruși lipoveni, turci, armeni, bulgari, rromi, maghiari, germani etc. Toate aceste comunități au trăit în armonie și au contribuit fără discuție la dezvoltarea economică, socială și culturală a orașului. Câți tineri cunosc însă această filă importantă din istoria Brăilei? Câți știu obiceiurile și tradițiile lor? Câți au habar că trec zilnic pe lângă clădiri realizate de greci sau evrei? Și, cel mai important, câți tineri au ocazia să interacționeze cu membri ai minorităților etnice din Brăila, comunități care încă sunt prezente în viața cotidiană a orașului? Pornind de la aceste întrebări și din dorința de a le oferi adolescenților și tinerilor șansa de a-și dezvolta cultura generală, sentimentul de apartenență la comunitatea culturală locală, dar și pentru a încuraja o atitudine pozitivă față de diversitatea culturală, s-a născut numărul doi al revistei “Brăila Culturală - Obiceiuri și tradiții ale minorităților etnice” (octombrie 2022), realizată de Asociația “Pentru Adevăr”.
Revista a putut fi citită de tinerii brăileni, iar vineri, 11 noiembrie, la Centrul de Creație Brăila, “Brăila multiculturală” din urmă cu circa 200 de ani a prins din nou viață printr-un eveniment la care au participat zeci de tineri din Brăila și membri ai comunităților de ruși lipoveni, greci, bulgari și rromi.
Evenimentul a fost o ocazie pentru tineri să cunoască reprezentanții minorităților locale, dar și pentru membrii comunităților să socializeze între ei. Muzica, dansurile și costumele tradiționale au fost cuprinse într-un spectacol ce i-a impresionat pe toți cei prezenți, fiecare etnie - greci, ruși lipoveni, bulgari, rromi, oferind momente speciale.
Participanții la eveniment, fie ei tineri sau membri ai minorităților etnice, au avut ocazia să se înscrie la două concursuri cu premii. Primul a fost un concurs de cultură generală pe baza informațiilor despre obiceiurile și tradițiile etniilor prezentate în revista “Brăila culturală”, unde cei care au răspuns corect și rapid la întrebări și-au adjudecat premiile. Al doilea concurs a fost unul de karaoke, la care s-a putut înscrie orice participant la eveniment, indiferent de vârstă sau de grupul etnic din care făcea parte. Și putem spune că nu puțini au fost cei care au impresionat publicul cu talentul lor, fiind răsplătiți la final cu premii.
Evenimentul s-a încheiat la fel de frumos cum a început: un concert de muzică rock șI folk susținut de trupa “Corsar” din București, solistul Narcis fiind un colaborator al trupei “Pasărea Rock”.
Sărbătoarea multiculturalității a putut fi realizată prin implicarea întregii comunități, Asociația “Pentru Adevăr” adresând mulțumiri tuturor celor care au sprijinit acest proiect: Veronica Macri (reprezentanta Comunității Elene din Brăila), Maria Milea (reprezentanta Comunității Rușilor Lipoveni din Brăila), Maria Gancev (reprezentanta etnicilor bulgari din Brăila), Gina Anton (reprezentanta Comunității Rromilor din Brăila), Gabriel Ion - președintele Forumului Tinerilor din România - Brăila, Raluca Bălan (învățătoare și membru Forumul Tinerilor Brăila), Alina Sulicu (directoarea Centrului de Creație) și Alin Ilie (Consiliul Județean).
“O manifestare deosebită, în care bogăția artistică s-a manifestat de la toți cei care trăim sub același soare al Brăilei. Frumusețe, artă și bucurie de a trăi, asta am văzut astăzi”, ne-a declarat Bălăceanu Mărgean, mediator școlar și președinte al filialei Brăila a Partidei Rromilor.
Despre Revista “Brăila culturală - Obiceiuri și tradiții ale minorităților etnice”
Revista “Brăila culturală - Obiceiuri și tradiții ale minorităților etnice” face parte din proiectul cu același titlu implementat de Asociația “Pentru Adevar” și finanțat de Consiliul Județean Brăila prin “Programul pentru finanțarea nerambursabilă a activităților nonprofit de interes județean pentru anul 2022”. Printre obiectivele proiectului se numără: conservarea, valorificarea și transmiterea valorilor culturale locale, din generație în generație; cunoașterea obiceiurilor și tradițiilor locale ale minorităților etnice din Brăila; înțelegerea importanței culturii în general și, în particular, întelegerea importanței integrării culturii minorităților în strategia culturală a județului Brăila; conștientizarea existenței oportunităților culturale și economice, într-un oraș cu diversitate culturală; stimularea creativității și talentului.
Revista “Brăila culturală - Obiceiuri și tradiții ale minorităților etnice” conține articole despre aspectele mai puțin cunoscute ale obiceiurilor și tradițiilor minorităților etnice din Brăila, de ieri și de azi, și a apărut în format print și în format online, pe site-ul www.obiectivbr.ro și www.asociatiapentruadevar.ro. Revista poate fi citită în continuare pe site-ul cotidianului “Obiectiv”.
Brăila și mozaicul ei etnic
Brăila este locul în care au conviețuit și conviețuiesc în continuare cele mai multe minorități etnice. Ce-i drept, numărul etnicilor s-a redus considerabil față de acum o sută sau două sute de ani, însă fiecare comunitate și-a lăsat amprenta asupra dezvoltării economice, sociale și culturale a Brăilei. Un exemplu sunt evreii, care au făcut parte constant din conducerea Camerei de Comerț și Industrie brăilene, încă de la înființarea acestei instituți. Spre sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX, la Brăila funcționau nu mai puțin de 14 lăcașe de cult evreiești, iar membrii comunității au înființat școli primare, gimnazii și licee.
O altă minoritate etnică ce a contribuit la dezvoltarea economică a Brăilei sunt
grecii, care au avut o contribuție fundamentală la prosperitatea orașului și portului dunărean. Grecii sunt cei care au creat simbolurile Brăilei: Biserica Buna Vestire, Teatrul Rally (actual „Maria Filotti”), Casa Embiricos (Centrul „Nicăpetre”), dar și vestita Moară Violatos, care măcina, în urmă cu un secol, 24 de vagoane de grâu pe zi.
Trebuie spus că în perioada interbelică, Brăila avea pe puțin 13 parcuri și grădini, opt cinematografe, zeci de restaurante de lux, bănci și hoteluri de primă mână, construite în mare parte de grecii și de evreii bogați.
O comunitate încă numeroasă în Brăila este cea a rușilor lipoveni (3.000 membri), fiind a doua ca mărime din țară, după cea din Tulcea. Rușii lipoveni sunt cei care, în urmă cu două secole, au întemeiat satul Pisc (astăzi cartierul pisc), iar membrii ei își păstrează și astăzi cu sfințenie tradițiile moștenite de la străbuni. Spre exemplu, gospodăriile lipovenești au fiecare, la intrare, deasupra fiecărei uși, Sfânta Cruce, iar icoanele vechi de secole și le-au transmis din generație în generație. Așa se face că la căsătorie, tinerii primesc, înainte de toate, câte o icoană. Nu trebuie omise nici frumoasele veșminte tradiționale ale acestei etnii, costume ce „fură” privirile tuturor atunci când lipovenii apar la diferite evenimente culturale.
Tot cu mândrie își prezintă portul tradițional, mâncărurile tradiționale sau alte obiceiuri și tradiții specifice etniei și turcii, comunitate care în urmă cu 200 de ani reprezenta un procent important al populației, pe vremea când Brăila era raia turcească. Din miile de turci care trăiau pe meleagurile dunărene au mai rămas astăzi doar circa 500 persoane, un număr destul de mare în comparație cu membrii altor etnii care încă mai locuiesc în Brăila.
Etnicii bulgari au mai rămas și ei foarte puțini în Brăila - circa 120 persoane cu origini bulgărești veritabile și alte câteva zeci cu origini mixte, care au avut în familie un bunic sau o bunică de etnie bulgară. Comunitatea bulgară își revendică cu mândrie apartenența etnică, participând la activități culturale organizate de instituțiile brăilene de cultură. Cântecele, dansurile, scenetele care redau povești din folclorul bulgăresc sau expozițiile de grafică ori de costume tradiționale specifice sunt mărturia vie că această etnie încă mai face parte din comunitatea brăileană.
Când vorbim de minoritățile etnice din Brăila nu trebuie să îi uităm pe armeni, care și-au adus din plin contribuția la binele și propășirea orașului. Aici, în Comunitatea Armeană, avea să se nască savantul de renume mondial Ana Aslan, fondatorul geriatriei. Tot aici, armenii au întemeiat, la 1869, pe vremea Regelui Carol I, Biserica Armenească cu hramul „Sfânta Maria”, de pe Calea Galați și au ridicat un Monument al Martirilor la Podul Brăiliței.
Cea mai numeroasă minoritate din orașul și județul nostru o reprezintă în prezent rromii, o comunitate care încearcă să își reconstruiască identitatea, care pune tot mai mult accent pe educație, dar care nu își uită tradițiile. Rromii sunt un grup etnic în care familia este pe primul loc iar copiii sunt întruchiparea purității absolute, fiind crescuți în spiritul fraternității, al ajutorului reciproc și al responsabilității pentru ceilalți. Rromii sunt și o comunitate cu credință nețărmuită în Dumnezeu. De aceea, orice fel de mâncare preparat de Crăciun este considerat ofrandă lui Dumnezeu, iar prima porție se oferă cuiva străin.
Toate aceste informații despre minoritățile etnice din Brăila și multe altele pot fi citite în cadrul variantei online a revistei “Brăila culturală”, disponibilă pe site-ul cotidianului nostru.
Primul număr al Revistei “Brăila Culturală”, dedicat scriitorilor brăileni
“Obiceiuri și tradiții ale minorităților etnice” este al doilea număr al revistei “Brăila Culturală”, după ce anul trecut, primul număr, a fost dedicat scriitorilor brăileni de ieri și de azi, autori despre care elevii din județ au vorbit la orele de Limba și literatura română, revista fiind distribuită la școlile din județ.
