Cei drept, de cind a inceput procesul de aderare la Uniunea Europeana, comerciantii nostri au inceput sa se mai disciplineze si sa se conformeze regulilor. Dar, oricit ar incerca, autoritatile nu reusesc sa stirpeasca total fenomenul. Si noi, consumatorii, am inceput sa fim mai informati in legatura cu pericolele ce ne pindesc din spatele tejghelelor si nu mai inghitim asa, cu una, cu doua, un produs care nu prezinta incredere. Dar, oricit de vigilenti am fi, tot se mai intimpla ca acasa, cind golim plasele, sa constatam cu stupoare ca am mai luat o teapa. Ba ca produsul abia achizitionat are un miros ciudat, ba ca sub bucata de carne macra, ascuns cu indeminare de vinzator, troneaza un os, ba ca fructele sau legumele nu sint de calitatea dorita sau ca am fost inselati la cintar. Din pacate insa, odata constatata nedreptatea, putini sint cei care isi iau inima in dinti si merg sa reclame. Cei mai multi inghit in sec, pornesc un tir de invective si isi promit solemn ca data viitoare vor da dovada de mai multa atentie.
Concluzia: nici noi, consumatorii, nu luptam pentru drepturile noastre, dar nici autoritatile nu dispun in totalitate de mijloacele necesare unei lupte cot la cot cu producatorii si comerciantii. De aceea, ei ne pot fura linistiti, ne pot insela, ne pot umili. Nimeni nu ridica un deget sa rezolve problema definitiv si irevocabil. Nu va speriati, nu sintem nici primii nici ultimii pe lumea asta care trecem prin asa ceva. Au mai fost si altii, iar in Occident s-a gasit o solutie care si acum da roade in micile comunitati: boicotul.
Ei, ce ziceti, cum ar fi sa organizam si noi o greva? Si nu oricare. Ci o greva a consumatorilor. Sa proclamam o zi in care nu vom cumpara nimic.