* ajuns la 80 de ani, maistrul Teodor Gurgu încă își pune în valoare vasta experiență pe șantiere din Brăila și din țară * de-a lungul carierei sale, și-a pus amprenta asupra unor clădiri de referință din orașul nostru, unele construite de la zero, cum ar fi magazinul universal ”Dunărea”, altele monumente istorice, precum Teatrul ”Maria Filotti”
Cele două ediţii “Prezenţe brăilene în spiritualitatea românescă” ar trebui continuate printr-o serie de dicţionare cu numele marilor personalităţi şi specialişti care au dus faima Brăilei în domenii precum sportul, arhitectura, proiectarea şi construcţiile reprezentative ale urbei, industrie şi agricultură, inventică şi inovaţii etc. Ar fi nu doar un gest de apreciere şi recunoştinţă, dar şi o mulţumire sufletească pentru autorii recordurilor din domeniile respective. Argumentate inclusiv cu fotografii, întâmplări de neuitat şi prezentarea istoricului/caracteristicilor neştiute ale unor edificii sau reuşite emblematice pentru Brăila.
Nu ştim dacă se va întâmpla aşa ceva, însă prin rândurile de faţă vrem să anticipăm astfel de apariţii editoriale, prezentând biografia unui om dedicat total meseriei de constructor. Un astfel de demers este şi un risc asumat fiindcă inerent naşte şi orgolii sau opinii diferite. Dar dincolo de acestea să vedem cum a evoluat şi reuşit profesional maistrul (şi nu am greşi dacă i-am spune maestrul) Teodor Gurgu.
Născut în anul 1939, a absolvit în 1957 Liceul Electrotehnic din Brăila; şi-a început meseria de constructor la Şantierul Naval “ 1 Mai” Brăila, până în 1959, iar între 1962-1965 a fost elev al Liceului de Construcţii din Brăila. “Contactul adevărat cu viaţa de şantier l-am avut la fostul IGLAC, între 1962 - 1975, sub îndrumarea unui meseriaş neîntrecut al Brăilei, dl. Gheorghe Dovleţiu. Apoi am urmat Şcoala de maiştri constructori, absolvită ca şef de promoţie. Iar lucru hotărâtor pentru cariera profesională, din 1975 şi până în 1997 am lucat la ICMJ (Concivia) ca maistru specialist. Primele răspunderi ca şef de şantier au fost trei blocuri din cartierul Obor şi noua fabrică de betoane a ICMJ, iar după pensionare, chiar şi acum, la vârsta de 83 de ani, nu m-am rupt de această grea şi frumoasă meserie, aceea de CONSTRUCTOR”, ni s-a destăinuit Teodor Gurgu.
O altă treaptă profesională trecută cu succes de către maistrul Gurgu, a fost un examen dat la celebra firmă ARCOM, unde s-a situat printre cei 10 competitori declaraţi câştigători dintre cei…1.400 de înscrişi. De asemenea, la un alt examen, dar la o altă firmă redutabilă, TCInd, (specializată în construcţii industriale), unde s-au înscris 140 de maiştri şi ingineri, a câştigat concursul de şef de lot cu derogare.
Iată pe scurt ascensiunea profesională a meşterului Teodor Gurgu, cu sublinierea că, potrivit exigenţelor acelor ani, trecerea cu brio a unor examene în domeniu era urmată şi de numirea/preluarea răspunderii unor obiective investiţionale. Cu “funcţii” începând de la şef de echipă, lot, şantier etc.
Dar să nu uităm de latura umană, şi nu numai, a interlocutorului nostru. Iubitor nespus al familiei, foarte calculat şi organizat în tot ceea ce face, cu o memorie de invidiat – toate derivând din talentul său de şahist renumit între brăilenii care au practicat acest sport al minţii şi preşedinte, mulţi ani, al asociaţiei de profil din oraş. Autodidact şi un perfecţionist, răscolind prin bibliotecile de profil ale ţării şi având curajul/competenţa de a dialoga sau “contrazice” profesional cu arhitecţi şi proiectanţi de renume pentru găsirea “din mers” a celor mai bune soluţii, când, inerent ritmului în care se construia cândva, mai apăreau şi inadvertenţe. Şi-a apreciat şi respectat mentorii, colaboratorii şi adevăraţii colegi de breaslă, fiind mândru că a lucrat cu aceştia. Apropiat de oamenii din subordine, dar şi foarte exigent cu ei, şi-a câştigat autoritatea în faţa acestora.
Clădiri pe care și-a pus amprenta maistrul Gurgu
Viaţa de şantier merită şi ea să o prezentăm, dar şi amintirile, experienţa , aprecierile primite, precum şi reuşitele maistrului Gurgu în ridicarea unor investiţii emblemă pentru istoria Brăilei. Capitole care merită amintite, mai ales că, după 1990, la orice dare în folosinţă a unei investiţii nu se mai scoate un cuvânt de mulţumire, nici măcar de nominalizare a celor care, la planşetă sau pe şantier, au lăsat ceva palbabil şi de apreciat în urma lor.
Iar dacă e să ne referim la acele investiţii extrem de pretenţioase şi chiar cu premiere în execuţie, dar de o mare importanţă arhitectonică, culturală, istorică şi nu numai de care a răspuns direct maistrul Teodor Gurgu, amintim Teatrul Dramatic “Maria Filotti”(rebilitare, conservare, consolidare etc), Magazinul Universal “Dunărea”, Spitalul Judeţean şi Piaţa Traian; sediul nou al BCR şi restaurarea BRD; salvarea de la distrugere a trambulinei de la vechiul bazin olimpic de înot; peste 100 de apartamente şi case noi din zona adiacentă Teatrului etc. De asemenea, a răspuns şi de lucrării în alte domenii. Cum au fost, în ultimii ani, diverse clădiri şi vile de patrimoniu din centrul istoric al Brăilei; ba chiar şi din… Cotroceni. În astfel de situaţii fiindu-i de folos şi experienţa celor peste 10 ani de lucru la IGLAC, deoarece era vorba de clădiri foarte vechi, constructorii spunând că “este mai uşor să faci ceva nou decât să repari o clădire gata să cadă”.
Evident că reuşitele de excepţie ale maistrului Teodor Gurgu se bazează şi pe un cumul de alţi factori, precum evoluţia rapidă şi noutăţile în domeniul materialelor şi tehologiilor, utilajelor de construcţii etc. Dar ceea ce este demn de apreciat e că şi acum, la cei peste 80 de ani ai săi, continuă să fie dăruit total onorabilei meserii de CONSTRUCTOR.
