• un număr de aproximativ 90 de organizaţii din 17 ţări ale Uniunii Europene au iniţiat o campanie de strângere a unui milion de semnături, până în septembrie 2020 • iniţiativa are drept scop obligarea Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură până în 2035 • la Brăila, unii apicultori sunt de acord cu această iniţiativă, alţii nu
La nivel european tot mai multe voci se ridică împotriva folosirii pesticidelor în agricultură, astfel un număr de aproximativ 90 de organizaţii din 17 ţari ale UE au iniţiat o campanie de strângere de semnături, până în septembrie 2020, iniţiativa având drept scop obligarea Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură până în 2035.
Folosirea exagerată a pesticidelor în agricultură afecteză în primul rând familiile de albine. Astfel asociaţiile de apicultori din România susţin iniţiativa cetăţenească europeană pentru a stopa folosirea pesticidelor până în 2035.
Pe plan internaţional, iniţiativa este susţinută şi de cercul oamenilor de ştiinţă care cer măsuri radicale pentru stoparea colapsului naturii. Potrivit site-ului green-report.ro, un sfert din animalele sălbatice ale Europei sunt grav ameninţate, jumătate din siturile naturale sunt în situaţie precară, serviciile ecosistemice (contribuţiile directe şi indirecte ale ecosistemelor la bunăstarea umană) se deteriorează. Între timp, milioane de fermieri mici sunt striviţi de preţurile neechitabile, de lipsa de sprijin politic şi de marile corporaţii. În consecinţă, patru milioane de ferme mici au dispărut între 2005 şi 2016 în UE, potrivit unui raport din martie 2019.
Pe plan naţional, Federaţia Asociaţiilor Apicole din România, susţinătoare a acestei iniţiative, precizează: „declinul rapid, atât al fermelor mici cât şi al faunei este adânc înrădăcinat în modelul nostru actual de producţie agricolă alimentară care se bazează puternic pe agricultura monoculturală la scară largă şi pe utilizarea pesticidelor sintetice. Pentru a înrăutăţi lucrurile, UE finanţează în mod activ această formă de agricultură prin agenda sa actuală agropolitică şi prin sistemul său de subvenţii care favorizează producţia în masă în detrimentul celei la scară mică şi a agriculturii ecologice”.
În decembrie 2019, apicultorii din Romania au înaintat o scrisoare deschisă Ministrului Agriculturii şi Comisiei Europene, prin care aceştia cer respingerea unei noi derogări pentru utilizarea neonicotinoidelor în agricultură.
Mitache Nicu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, filiala Brăila, ne-a declarat că în acest moment sunt înscrişi în asociaţie un număr de 145 de apicultori brăileni, care în cursul ultimilor ani s-au confruntat cu diferite probleme generate de agricultura intensivă. Au existat cazuri de intoxicări la albine, în special la culturile de floarea soarelui şi rapiţă.
Nu toţi apicultorii sunt, însă, de părere că agricultura intensivă este dăunătoare pentru albine. Astfel, Florian Vizireanu, preşedintele unei alte asociaţii de profil din judeţul nostru - Asociaţia Crescătorilor Apicultori din Brăila - din care fac parte circa 140 membri activi, ne-a relatat că nu s-au semnalat probleme majore în ultimii ani, deoarece a existat o bună colaborare între fermieri şi apicultori, iar folosirea substanţelor neonicotinoide nu afectează planta pe parcursul vegetaţiei, tratamentul fiind aplicat cu precădere seminţelor. După spusele lui Vizireanu, aceste tratamente, la nivel de sămânţă, nu afectează familiile de albine polenizatoare, iar conform datelor statistice de specialitate, în România se folosesc 0,6kg/ha pesticide comparativ cu media europeană care este de 2,3kg/ha.
Totuşi, la nivel continental, Iniţiativa Cetăţenească Europeană (ICE) cere Comisiei Europene şi Parlamentului European să prezinte propuneri legislative pentru: Eliminarea treptată a pesticidelor sintetice până în 2035, astfel: reducerea folosirii în UE a pesticidelor sintetice cu 80% până în 2030, începând cu cele mai periculoase, pentru a se ajunge în 2035 la o agricultură 100% lipsită de pesticide sintetice; Restaurarea biodiversităţii: refacerea sistemelor naturale din zonele agricole, astfel încât fermele să devină un vector al recuperării biodiversităţii; Sprijinirea fermierilor în tranziţie: reforma agriculturii prin prioritizarea agriculturii la scară mică, diversă şi durabilă, sprijinind o creştere rapidă a practicilor agroecologice şi organice şi permiţând atât formarea profesională a agricultorilor cât şi cercetarea independentă în domeniul agriculturii fără pesticide şi organisme modificate genetic.
Dacă această iniţiativă va strânge un milion de semnături de susţinere până în septembrie 2020, Comisia Europeană şi Parlamentul European trebuie să ia în considerare transpunerea în lege a solicitărilor acestei campanii.
Petiţia se găseşte pe site-ul Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România www.romapis.ro .
