Suntem la mâna ploii, a zăpezii şi a temperaturilor scăzute. Cam asta rezultă din declaraţiile formulate de responsabilii investiţiilor de 6 milioane de euro, nefinalizate, din Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila. Vorbim aici atât despre reprezentanţii Consiliului Judeţean, instituţia care a finanţat din bani publici o parte din lucrări, dar şi de aceia ai Spitalului Judeţean de Urgenţă. De modul în care vor trece peste iarnă aceste investiţii depinde şi "obrazul" cu care, la anul, în martie, se va prezenta Spitalul Judeţean de Urgenţă la Comisia de Acreditări din Ministerul Sănătăţii.
Reprezentanţii spitalului chiar sunt îngrijoraţi că iarna bate la uşă, iar şantierele sunt neînchise, dar nu pot spune cât va costa menţinerea la cotă de avarie a instalaţiilor termice din clădirile respective.
"Oricum, o căruţă de bani. Noi trebuie să menţinem şantierele măcar în stadiul în care sunt, să nu pocnească instalaţiile, să nu se întâmple ceva, mai ales că, de exemplu, la Cardiologie, în subsol, avem angiograful, care trebuie menţinut la o temperatură ambientală ridicată. Nu mai vorbim despre Secţia Anestezie - Terapie Intensivă (ATI), unde totul e pe poziţii şi trebuie să încălzim, măcar la minimum, clădirea", ne-a declarat dr. Mihail Iugulescu, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila.
Un punct de vedere asemănător a formulat şi asistenta Olguţa Crivăţ, director de Îngrijiri Medicale, care, deşi nu ştia suma alocată conservării clădirilor, amintea faptul că din cauza frigului, centralele au fost pornite de aproape două săptămâni: "Pacienţii au căldură de când au scăzut temperaturile, sunt create condiţii pentru păstrarea în bună stare a dotărilor în toate clădirile".
Clădirile care trebuie obligatoriu conservate sunt Cardiologia şi Pediatria, ATI-ul şi Centrul de Radioterapie- Oncologie. Deocamdată nu sunt probleme la Amfiteatru, acesta nefiind finalizat, şi nici la Blocul Operator, care se află în interior şi nu necesită intervenţii exterioare. Pe 7 noiembrie ar trebui predat, totuşi, şi Blocul Operator. Aici lucrează Carroponte Galaţi, care a dat asigurări că "nu vor fi întârzieri şi nici abateri de la proiect".
Ceaţă totală în eşalonul doi al CJ
Întrebat despre posibilele costuri pentru acest capitol, vicepreşedintele CJ Emilian Dumitriu a răspuns, după o scurtă pauză: "Nu noi, constructorul. E obligaţia constructorului să le conserve. Vamed este răspunzătoare de conservarea Cardiologiei, iar la Radioterapie nu ştiu. Confort 2000 a reziliat contractul, dar legea spune că doar constructorul. ATI-ul este în al doilea an de conservare şi...cred că se ocupă spitalul".
Sperând că va afla şi vicepreşedintele CJ faptul că în niciuna dintre situaţii (Radioterapia şi Cardiologia) nu mai avem constructori (Vamed - de la Cardiologie- finalizând lucrarea, dar CJ nu a recepţionat-o, iar Confort 2000, care a făcut o parte din Radioterapie a reziliat contractul) am solicitat datele de contact ale directorului economic al CJ, Angelica Vâlcu. Aceasta nu a dat însă curs apelurilor noastre de a ne lămuri în privinţa poverii bugetare pe care o va suporta instituţia.
Mai multe ştia Viorel Mortu, preşedinte CJ interimar, dar acesta manifesta îngrijorare faţă de felul în care vor evolua lucrurile la Judeţean: "La Cardiologie, unde a lucrat Vamed Viena, răspunderea este a noastră, investiţia este a noastră, şantierul fiind încheiat, dar nerecepţionat. În cazul ATI şi Radioterapie, spitalul se ocupă, recunosc însă că n-am vorbit despre niciuna dintre aceste situaţii. La Amfiteatru încă e şantier".
La ATI trebuie o nouă investiţie, una de vreun milion de euro, pe care trebuie s-o facă spitalul, pentru instalaţie de stingere a incendiului, trei străpungeri şi lift. Investiţia este preluată de doi ani de Judeţean şi a rămas în acelaşi stadiu, din lipsă de bani.
Potrivit ultimelor informaţii, Confort 2000 nu se întoarce să reia construcţia Centrului de Radioterapie- Oncologie, dar între timp managerul Iugulescu susţine că a demarat procedura pentru obţinerea autorizaţiei de la Comisia de Activităţi Nucleare de la Guvern. Negocierile decurg foarte greu cu firma constructoare, Confort 2000 invocând neplata tâmplăriei şi condiţionând, din punctul de vedere al spitalului, întoarcerea sa la muncă de acest fapt. Nici cu Vamed lucrurile nu se desfăşoară în termeni amiabili. Pentru că n-a făcut cele trei străpungeri de legătură cu unitatea - mamă, solicitând circa un milion de lei peste proiect, CJ nu vede curând posibilitatea de a recepţiona lucrarea. În acest caz, dacă situaţia o va impune - spun surse din CJ -, se poate umbla la garanţia de bună execuţie, de 974.000 lei, mai ales că aceasta reprezintă garanţii bancare, nu asigurări, ca în cazul Confort 2000 la Radioterapie.
