Nu mai are balta peşte! | Obiectiv Vocea Brailei Mergi la conţinutul principal

Nu mai are balta peşte!

* după privatizarea fostei Întreprinderi Piscicole Brăila şi intrarea în faliment a succesoarei acesteia - SC "Vermatta"-, tot mai puţine exploataţii piscicole mai fac treabă ca la carte * astfel, producţiile sunt din ce în ce mai mici, iar Brăila "importă" peşte din alte judeţe * braconajul pe Dunăre a decimat fauna acvatică, în timp ce din amenajările piscicole se fură chiar şi jumătate din producţia de peşte * în final, noi, brăilenii, plătim scump această "factură": preţul peştelui la piaţă a explodat pur şi simplu *

În Brăila, patria peştelui, abia dacă mai găseşti în pieţe un crap din crescătoriile autohtone sau prins pe sectorul nostru de fluviu. În 20 de ani, producţia de peşte a scăzut continuu, la fel ca şi numărul de exploataţii şi amenajări piscicole. Totuşi, brăilenii nu renunţă aşa uşor la peşte şi îl caută în pieţe, chiar dacă ştiu foarte clar că de cele mai multe ori este adus din Deltă. Singurul impediment, preţul care este destul de mare raportat la puterea de cumpărare a brăilenilor. Dar asta este o consecinţă directă a faptului că la Brăila nu mai are balta peşte. Iar jocul economic spune că o cerere mai mare decât oferta duce automat la creşteri de preţ. Cum s-a ajuns în această situaţie? Păi, în primul rând, după lichidarea fostei Întreprinderi Piscicole, devenite după '89 SC "Vermatta", multe dintre amenajările piscicole au rămas de izbelişte, neexploatate ca la carte. De asemenea, lipsa de viziune managerială a noilor proprietari şi administratori a contribuit activ la împotmolirea afacerii. Dar să nu excludem din formula eşecului o variabilă majoră: braconajul, fenomen care a făcut şi face în continuare ravagii în habitatele piscicole naturale, adică pe Dunăre. "Pescuitul" la curent, sau plasele monofilament continuă să decimeze puietul care nu mai ajunge niciodată la greutatea de valorificare. În plus, fauna piscicolă are mari probleme cu îndiguirile, precum şi cu lipsa amenajărilor în zona bălţilor şi eleşteelor, unde să poată depune icrele, iar puietul să se dezvolte.

O statistică realizată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) şi vizând exclusiv judeţul nostru arată o scădere drastică a principalilor indicatori ce definesc sectorul de activitate piscicultură. Pe scurt, dintr-un disponibil de 5.900 hectare de amenajări piscicole pe raza judeţului nostru, numai pe 2.000 de hectare se face producţie de peşte. Iar aceste date nu includ şi habitatele piscicole naturale precum Dunărea, braţele şi bălţile sale naturale, cât şi bazinele hidrografice ale Siretului, Buzăului şi Călmăţuiului.
O privire în detaliu asupra celor 19 amenajări piscicole înregistrate pe raza judeţului arată că aproape jumătate nu desfăşoară activitate. La Măxineni, de exemplu, din cele aproape 2.000 ha de amenajări, doar pe 5 hectare de luciu de apă se desfăşoară pescuit sportiv. Mai departe, la Jirlău, nu se desfăşoară activitate pe niciunul dintre cele aproape 600 ha, aceeaşi situaţie fiind şi la Gradiştea, pentru cele 242 ha. La Vişani, în schimb, toate cele 747 ha sunt exploatate de un agent economic, care a implementat acolo un proiect prin Sapard pe Fondul European pentru Piscicultură. Şi la Batogu mai are balta peşte, la fel ca şi la Esna, Seaca, Lutu Alb, Blasova, Lacul Rezi, Lacul Albina, precum şi amenajarea de la Chiscani. În rest, la amenajările de la Batogu, Vultureni, Zăvoaia, Plopu, Ianca, Zătun şi Lacul Însurăţei nu se desfăşoară activitate pe parte de piscicultură.

Înainte de îndiguirile pe Dunăre, producţia de peşte era de 3.800 tone

Care este producţia de peşte la nivelul judeţului nostru, poate vă întrebaţi? Specialiştii în domeniu estimează că, la acest moment, nivelul de producţie abia atinge 10% din valorile înregistrate în urmă cu 20 de ani, când se raportau producţii de 1.500 - 2.000 tone de peşte. Ca termen de comparaţie, în perioada 1985 - 1990 producţia medie de peşte era de 2.500 tone anual. Ce-i drept, raportările erau "umflate" din dorinţa de a da bine în ochii partidului, dar şi pentru a atinge planul în funcţie de care, nu-i aşa, se acordau şi salariile. De ce această comprimare cu 90% a producţiei? ANPA spune că motivul, în principal, este reducerea suprafeţelor de reproducere şi creştere a puietului de peşte din cauza îndiguirilor efectuate de-a lungul timpului pe Dunăre. La aceasta se adaugă braconajul, fenomen care este greu de stăpânit din cauză că măsurile coercitive nu sunt suficient de drastice. Nu în ultimul rând, o altă problemă identificată este poluarea fluviului. Iar lista continuă cu observaţia că staţiile de pompare a apei din fluviu ce alimentează sistemele de irigaţii nu sunt dotate cu instalaţii adecvate de protecţie a puietului de peşte. În final, se face menţiunea că o altă cauză ar fi şi modul greşit de abordare a Planului de Management al Administraţiei Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. În opinia ANPA, este greşită "declararea majorităţii bălţilor naturale ca zone strict protejate, lucru care face imposibilă efectuarea de lucrări de drenare, curăţire, ameliorare, absolut necesare pentru buna reproducere şi creştere a puietului de peşte".
De cealaltă parte, administraţia parcului din Insula Mică a Brăilei spune că nu a primit vreo solicitare din partea ANPA pentru astfel de lucrări în aria protejată. "Nu există o solicitare din partea lor referitoare la problema identificată. Eu mă întreb cum au ajuns la concluzia asta, există cumva o lucrare ştiinţifică pe această temă care reliefează acest aspect? Dacă da, noi nu avem cunoştinţă despre ea. Dacă dumnealor ar fi studiat cu atenţie Planul de management, care nu este făcut după ureche, ci respectă prevederile stricte ale unei legi speciale, ar fi putut constata că sunt permise lucrări de reconstrucţie ecologică în zona parcului, dar numai în anumite condiţii. Adică trebuie făcută dovada pe baza unui studiu amănunţit, realizat de un institut abilitat, că habitatul este degradat, că se impune efectuarea lucrărilor de reconstrucţie şi că deţin fondurile necesare efectuării unor astfel de lucrări. Mai departe, o astfel de solicitare îşi urmează cursul legal, ajungând să fie luată în discuţia Consiliului Ştiinţific al parcului, iar cu avizul acestuia se merge mai departe cu avizările până la Ministerul Agriculturii. Dar, vă repet, până la acest moment nu avem o solicitare în scris de la ANPA privind problema ridicată de dumnealor", ne-a declarat Alexandru Buricea, directorul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei.

03pisci2Furtul din bălţi ajunge şi la 50% din producţie

Mai departe, raportul ANPA trece la identificarea cauzelor şi pentru amenajările destinate acvaculturii aflate pe teritoriul judeţului: situaţia incertă privind regimul juridic şi patrimonial al amenajărilor piscicole, costuri de exploatare mult prea mari, furtul piscicol şi, în final, lipsa sprijinului financiar.
Să le luăm pe rând: cu privire la regimul de proprietate a activelor şi terenului problema este că activele au trecut în proprietate privată, dar terenul a rămas în domeniul public de interes naţional sau local. Această situaţie ar face imposibilă accesarea de fonduri structurale prin Fondul European pentru Pescuit.
Referitor la costurile de exploatare, materialul subliniază că, exceptând amenajările piscicole din Insula Mare a Brăilei, costurile cu apa sunt foarte mari, ajungând la 300 lei plus TVA, şi cheltuieli substanţiale de transport pentru fiecare 1.000 mc. Enorm, dacă luăm în calcul un necesar de sute de mii de metri cubi pentru o amenajare de mici dimensiuni, unde factura urcă la câteva zeci de mii de euro.
Despre furtul piscicol, materialul punctează că acest fenomen poate atinge ca dimensiune chiar şi 50% din producţia de peşte. De ce aşa de mult? ANPA explică prin faptul că exploataţiile piscicole sunt situate în apropierea localităţilor, iar tentaţia în rândul comunităţilor respective este mare. În plus, nici legislaţia în ce priveşte apărarea proprietăţii private nu-i ajută prea mult pe proprietarii sau administratorii de bălţi populate cu peşte.

"Există oportunităţi de finanţare în acvacultură!"

Maranda Enciu, inginer piscicol cu experienţă în domeniu şi director la fosta Întreprindere Piscicolă Brăila, transformată după '89 în SC "Vermatta", este dezamăgită de evoluţia din ultimii ani a sectorului piscicol în judeţul nostru. Spune că administratorii de bălţi populate ar trebui SĂ VADĂ oportunităţile de finanţare disponibile la acest moment şi să acţioneze imediat pentru a le accesa. "Producţia de peşte este în scădere pentru că nu se respectă şi aplică tehnologia atunci când se aleg speciile de peşte pentru populare. Acum, mulţi sunt tentaţi să ardă etapele din dorinţa de a obţine profit imediat. De exemplu, când fac popularea cu peşte, nu o fac la densitatea normată, ci mult mai mică. Dacă în loc de 1.500 de bucăţi la hectar ai doar 500 buc/ha sporul de creştere este mult mai mare şi transformi puietul în marfă într-un timp mult mai scurt. Dar producţia este mai mică. O altă problemă care a generat scăderea cantităţii de peşte se leagă de faptul că mulţi manageri nu văd oportunităţile de finanţare. Ar fi o oportunitate în piscicultura ecologică. Dar judeţul nostru este prins şi în Situl Natura 2000, care oferă despăgubiri pentru pagubele produse de păsările ihtiofage. De exemplu, cu banii de pe despăgubiri poţi compensa în parte costul ridicat cu apa şi, în general, costul de exploatare. Pentru că trebuie să se ştie un lucru: costurile au fost întotdeauna ridicate în ce priveşte apa, numai că între timp, de vreo 20 de ani încoace, a intervenit o schimbare majoră. Dacă înainte cereai şi imediat ţi se dădea sau ţi se rezolva problema, acum nu mai este aşa. Fiecare trebuie să se zbată şi să lupte în pătrăţica lui, să gândească strategii, ca să reuşească. Şi trebuie să recunoaştem că sunt exemple de urmat şi la noi în judeţ în ce priveşte continuarea afacerii în piscicultură", ne-a declarat Enciu, adăugând că un exemplu de bună practică este la amenajarea piscicolă Lutu Alb.

Braconajul, inamicul public NR. 1

În mod evident, un impact deosebit asupra bogăţiei în peşte din apele fluviului îl are fenomenul de braconaj. Pescarii amatori se plâng de ani de zile de amploarea acestui fenomen: "Îi vedem pe braconieri cum lasă din bărci firele de curent de la baterie şi «fierbe» pur şi simplu apa în jurul lor de la descărcarea electrică. Peştele se ridică imediat cu burta-n sus, iar ei adună ce le convine. Problema este că omoară tot ce se găsea în raza de acţiune, puiet, păsări dacă pluteau pe apă... tot. S-a cunoscut că acum câţiva ani s-a făcut populare pe Dunăre sau probabil de la inundaţiile din urmă cu câţiva ani a scăpat puiet din vreo exploatare piscicolă. Dar ăştia care folosesc curent strică tot. Iar noi stăm cu o undiţă şi trei lansete şi abia dacă mai prindem un crap mai mărişor. Şi nu are curaj nimeni să spună nimic pentru că sunt extrem de violenţi şi bine organizaţi, pentru că se anunţă între ei dacă e vreun control".
Potrivit raportului de activitate dat de Poliţia de Frontieră Brăila, anul trecut, de exemplu, au fost constatate 83 de infracţiuni prin încălcarea prevederilor OUG 23/2008, privind pescuitul şi acvacultura, fiind întocmite dosare penale pentru 99 de persoane. "În urma controalelor de anul trecut, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor 53 de plase monofilament, 6 plase de nylon în trei fire, 18 plase din aţă, 9 odoroabe, 18 ambarcaţiuni, 4 motoare de ambarcaţiuni, 2 dispozitive electrice, 4 acumulatori, 2 canistre, 2 rezervoare benzină, 2 conductori electrici, 2 pripoane, bunuri evaluate la suma totală de 37.143 lei", ne-a comunicat purtătorul de cuvânt al Serviciului Teritorial Galaţi al Poliţiei de Frontieră, subcomisar Ion Irimia. De asemenea, sursa citată a punctat că per întreg anul au fost aplicate 102 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 62 avertismente, valoarea totală a amenzilor fiind de 11.850 lei. În cursul anului 2011, a mai fost confiscată cantitatea de 521,5 kg peşte, diferite specii (2 kg sturion), în valoare totală de 1.804,68 lei.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

recomandari

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053, 0740-080289
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro