Proiectul de lege constituţional, care confirmă sfârşitul „bicameralismului perfect şi reducerea numărului de parlamentari", aboleşte de fapt Senatul în forma sa actuală, ceea ce promisese Renzi la preluarea funcţiei, pe 17 februarie.
Până în prezent, fiecare proiect de lege trebuia să treacă prin Camera Deputaţilor, apoi prin Senat şi apoi mai departe până la aprobarea sa definitivă. Odată adoptată această lege, doar deputaţii vor vota legi, Senatul devenind o adunare exclusiv consultativă.
Acest proiect, „adoptat în unanimitate", reprezintă „o cotitură foarte mare pentru politica italiană", a declarat presei premierul Renzi.
În câteva cuvinte, Renzi şi-a prezentat viziunea asupra noului Senat: „El nu se va mai pronunţa asupra încrederii în guvern, nici în ce priveşte bugetul". Până în prezent, orice nou guvern trebuia, pentru a intra în funcţiune, să obţină încrederea celor două camere.
Senatorii nu vor mai fi aleşi direct şi, în calitate de consilieri regionali sau locali deja aleşi în altă parte, „nu vor mai primi indemnizaţii".
Prezentă alături de premierul Renzi, Maria Elena Boschi, ministrul reformelor, a adăugat că Senatul se va numi „Adunarea Autonomiilor" şi va avea 148 de membri, respectiv 127 de primari de mari oraşe şi preşedinţi de regiuni, precum şi 21 numiţi de preşedinţia Republicii Italiene" - senatori pe viaţă şi foşti preşedinţi ai Republicii.
