În noul Cod vamal, regimurile vamale vor fi reorganizate într-o nouă structură. Unele dispar, iar altele vor continua sub o altă denumire. Astfel, după 1 mai 2016 va fi necesară şi o corelare a prevederilor din Codul fiscal cu noile regimuri speciale prevăzute de Codul Vamal al Uniunii Europene. De asemenea, noua definiţie a exportatorului din legislaţia vamală trebuie corelată cu legislaţia privind TVA, întrucât operatorii din afara UE nestabiliţi nu vor mai putea realiza operaţiuni de export.
Modernizarea legislaţiei vamale la nivelul tuturor celor 28 de state membre s-a făcut şi prin crearea unei infrastructuri IT care să permită un acces facil pe cale electronică, fără a mai fi necesară utilizarea formularelor pe suport de hârtie, spun reprezentanţii PwC.
„Noul pachet legislativ de bază are, în prezent, aproximativ 1.000 de pagini, la care se vor adăuga şi un număr ridicat de ordine ale ANAF care urmează să fie emise în perioada imediat următoare. Tocmai de aceea, am propus constituirea unui grup de lucru între reprezentanţii mediului de afaceri şi cei ai vămii române", a adeclarat Daniel Anghel, Lider Impozite şi Taxe Indirecte, PwC Europa Centrală şi de Est.
Consultanţii subliniază nevoia de coordonare dintre legislaţia privind preţurile de transfer şi cea privind valoarea în vamă, având în vedere că legea din România permite contribuabililor români angajaţi în tranzacţii intra-grup să solicite autorităţilor fiscale emiterea de acorduri de preţ în avans.
„În problematica preţurilor de transfer şi a valorii în vamă este important ca operatorii economici să poată beneficia de o abordare unitară, care să aibă la bază punctele de vedere exprimate de autoritatea fiscală şi cea vamală. Spre exemplu, se impune o astfel de abordare înaintea emiterii unui Acord de Preţ în Avans", a precizat Daniela Dinu, Director, Consultanţă Fiscală, PwC România.
