• conform noilor schimbări legislative, angajații vor avea drepturi suplimentare • printre beneficiarii noului Cod al Muncii se află și funcționarii publici, în cazul cărora a fost reglementată telemunca sau munca de acasă, dar cu dotările statului • celelalte modificări legislative vizează, printre altele, instituirea concediului de îngrijitor al unei rude bolnave, absența de la locul de muncă în situații-limită și concediul paternal • odată cu revizuirea Codului Muncii au fost introduse amenzi noi, iar o altă sancțiune deja prevăzută a suferit ajustări • important: amenda maximă este mai nou 8000 lei și nu 20.000 lei cum era până acum
Modificări importante în noul Cod al Muncii, care vin în sprijinul angajaților și încurajează un mediu de lucru mai flexibil. Schimbări sunt și la capitolul sancțiuni, unde au fost introduse noi amenzi pentru angajatori, iar o altă sancțiune deja prevăzută a suferit ajustări. Astfel, dacă înainte sancțiunile puteau ajunge și la 20.000 de lei, acum amenda maximă a fost micșorată la 8.000 de lei. Vorbim, așadar, de Legea nr. 283/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 din Codul Muncii, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, care fost publicată în Monitorul Oficial, la data de 19 octombrie.
Haideți să vedem cu ce îi ajută pe angajați noile schimbări legislative și ce categorii sunt mai avantajate.
Printre noile prevederi introduse în Codul Muncii sunt: instituirea concediului de îngrijitor al unei rude bolnave; absența de la locul de muncă în situații-limită; concediul paternal; programul individualizat de muncă; schimbarea postului cu unul vacant care prevede condiții mai bune de muncă; elemente noi ale contractului individual de muncă și telemunca pentru angajații de la stat (funcționari publici). Noile modificări intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării Legii nr. 283/2022 în Monitorul Oficial al României.
Concediul de îngrijitor al unei rude bolnave. Condiții
Una dintre noutățile legislative este instituirea concediului de îngrijitor al unei rude bolnave. Conform actului normativ, concediul de îngrijitor este concediul acordat salariaților în vederea oferirii de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul și care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave. Termenul de îngrijitor este definit ca un salariat care oferă îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul și care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.
Astfel, la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor și perioada absenței de la locul de muncă în condițiile art. 152^2, se consideră perioade de activitate prestată. În acest sens, angajatorul are obligația acordării concediului de îngrijitor salariatului care solicită acest drept, pe o durată de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a angajatului.
Perioada concediului de îngrijitor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la îndemnizație de șomaj și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislația în vigoare. ”Angajatorul are obligația acordării acestui concediu salariatului în vederea oferirii de către acesta a unui sprijin personal atunci când are o rudă care are o problemă gravă. Ca și termen este maxim 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic însă prin legi speciale sau prin contractul colectiv de muncă se poate negocia o perioadă mai mare de 5 zile într-un an calendaristic. Însă, aceste probleme medicale grave cât și condițiile de acordare a concediului vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului Muncii și al ministrului Sănătății. La acest moment încă nu avem acest ordin (...)”, a explicat pentru ”Obiectiv”, inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Brăila, Liviu Arhire.
O altă schimbare importantă din noul Cod al Muncii, care este în beneficiul angajaților face referire la absența de la locul de muncă în situații limită. În acest caz, salariatul are dreptul de a absenta de la locul de muncă în situații neprevăzute, determinate de o situație de urgență familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezența imediată a salariatului, în condițiile informării prealabile a angajatorului și cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului. O practică ce funcționa oricum, mai ales la stat, însă fără un cadru legal și, automat, fără impuneri privind recuperarea orelor pierdute. Reglementată este și perioada de absentare, care potrivit noul act normativ, nu poate avea o durată mai mare de 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic, cu precizarea că ”angajatorul și salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a perioadei de absență (...), în limita numărului de zile prevăzute la alin. (2).”
Angajatorii obligați să acorde concediu paternal
Noile modificări legislative vizează și concediul paternal, unde se fac următoarele precizări: ”Concediul paternal este concediul acordat tatălui copilului nou-născut în condițiile prevăzute de Legea concediului paternal nr. 210/1999, cu modificările și completările ulterioare. Angajatorul are obligația acordării concediului paternal la solicitarea scrisă a salariatului, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 210/1999, cu modificările și completările ulterioare. Acordarea concediului paternal nu este condiționată de perioada de activitate prestată sau de vechimea în muncă a salariatului”.
La acest capitol, în Codul Muncii revizuit se vorbește și despre o nouă amendă. Sancțiunea face referire la încălcarea obligației de a acorda concediul paternal. Astfel, angajatorii care nu respectă salariatului, solicitant al concediului paternal, acest drept, riscă o amendă cuprinsă între 4.000 și 8.000 de lei.
Tot la capitolul noutăți a fost introdus și programul individualizat de muncă. Ce înseamnă asta? Ei bine, noua prevedere spune că angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă pentru toți salariații, inclusiv pentru cei care beneficiază de concediul de îngrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, care pot avea o durată limitată în timp.
Tot aici se mai precizează că atunci când programul individualizat de muncă are o durată limitată, salariatul are dreptul de a reveni la programul de muncă inițial la sfârșitul perioadei convenite. Astfel, salariatul are dreptul să revină la programul inițial anterior încheierii perioadei convenite, în cazul schimbării circumstanțelor care au condus la stabilirea programului.individualizat.
În altă ordine de idei se încurajează un mod de organizare flexibil a timpului de lucru, o noțiune prin care se înțelege posibilitatea salariaților de adaptare a programului de lucru, inclusiv prin utilizarea formulelor de muncă la distanță, a programelor de muncă variabile, programelor individualizate de muncă sau a unor programe de muncă cu timp redus de lucru.
Printre noile drepturi suplimentare introduse în Codul Muncii este și schimbarea postului cu unul vacant care prevede condiții mai bune de muncă.
La articolul 39 alineatul (1), după litera m) se introduce o nouă literă, litera m^1), cu următorul cuprins: „m^1) dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiții de muncă mai favorabile dacă și-a încheiat perioada de probă și are o vechime de cel puțin șase luni la același angajator.”
Au fost introduse totodată și elemente noi ale contractului individual de muncă. În acest sens, angajatorul are obligația de a comunica în scris persoanei care își desfășoară activitatea în cadrul respectivului raport de muncă, cel puțin următoarele:
a) identitatea părților raportului de muncă;
b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea desfășurării activității în locuri de muncă diferite, precum și dacă deplasarea între acestea este asigurată sau decontată de către angajator, după caz;
c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
d) unul din următoarele elemente, la alegerea angajatorului: denumirea, gradul, felul muncii sau categoria activității profesionale pentru care este angajată persoana;
ii) o scurtă caracterizare sau descriere a muncii.
e) data de la care începe raportul de muncă;
f) în cazul unui raport de muncă pe durata determinată, data la care încetează sau durata preconizată a acestuia;
g) durata și condițiile perioadei de probă, dacă există;
h) dreptul și condițiile privind formarea profesională oferită de angajator;
i) durata concediului de odihnă plătit;
j) procedura și condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;
k) drepturile salariale, cu menționarea elementelor componente, dacă sunt aplicabile alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, menționate separat, periodicitatea plății acestora și metoda de plată;
l) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și/sau ore/săptămână, condițiile de efectuare și de compensare a orelor suplimentare precum și, dacă este cazul, modalitățile de organizare a muncii în schimburi;
m) contractul colectiv de muncă sau acordul colectiv de muncă aplicabil, dacă există;
n) asigurare medicală privată, contribuții suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupațională a persoanei suportate de angajator, în condițiile legii, precum și orice alte beneficii sociale, acordate din inițiativa angajatorului, atunci când acestea constituie avantaje în bani sau în natură acordate sau plătite de angajator persoanei ca urmare a activității profesionale a acesteia, după caz.
Telemuncă nu mai mult de 5 zile pe lună
În noul Cod al Muncii sunt însă și câteva modificări ce par a fi introduse special pentru funcționarii publici: Telemunca pentru angajații de la stat. În acest caz, instituțiile vor fi obligate să le asigure celor trimiși să lucreze de acasă dotările necesare pentru a-și putea desfășura activitatea. Concret, noutatea legislativă reglementează raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, care vor putea exercita și în regim de telemuncă, în condițiile prevăzute de actualul Cod al Muncii, precum și în regim de muncă la domiciliu, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit textului de lege, activitatea desfășurată în regim de telemuncă se bazează pe acordul de voință al părților și se realizează ca urmare a aprobării de către conducătorul autorității sau instituției publice a solicitării funcționarului public. Totodată, conducătorii autorităților și instituțiilor publice stabilesc, prin act administrativ, structurile din cadrul acestora, activitățile, precum și posturile pentru care se poate aproba desfășurarea activității în regim de telemuncă. O condiție prevăzută în acest caz este durata activității desfășurată în regim de telemuncă, care nu poate depăși 5 zile pe lună. ”Sunt modificări care, în principiu, vin în sprijinul flexibilizării relațiilor de muncă și a parteneriatului angajat-angajator. Și da, au mai apărut și câteva sancțiuni în plus acum, însă cuantumul acestora nu depășește cuantumul amenzilor prevăzute la acest moment”, a mai declarat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
