* SC Braicar SA a restaurat cu succes un tramvai construit în anul 1910 * unic în România, tramvaiul a fost donat în anul 2008 de Muzeul Tramvaiului, din Austria * angajații companiei de transport restaurează alte două tramvaie de epocă, adevărate "bijuterii tehnice" trase pe dreapta la Depoul Vidin, de data aceasta pentru austrieci * la Brăila, primul tramvai electric a circulat în ziua de 19 iunie 1900, pe traseul Piața Sfinții Arhangheli - Bariera Călărașilor - Lacu Sărat * la doi ani de la Revoluție, parcul rulant al companiei de transport cuprindea 73 de tramvaie, însă acum mai sunt doar 20 pe traseu
Porto-franco începând cu anul 1836 și principală poartă fluvială a României, Brăila avea să devină al doilea oraș românesc cu tramvai electric, după Timișoara. Se împlinesc, anul acesta, 121 de ani de la prima călătorie a brăilenilor cu tramvaiul electric. Despre această minune a tehnicii și despre tramvaiul vechi de 111 ani, perfect funcțional, aflat în depoul SC Braicar SA, citiți în rândurile care urmează.
Tramvaiul de epocă de la Braicar
Restaurat cu grijă în urmă cu aproape 13 ani, de angajații companiei de transport, tramvaiul de epocă este de tip H2 și a fost construit în anul 1910, în Austria, de către firma "Simmering", din Graz. La vremea aceea, tramvaiul a intrat în exploatare la "Wiener Linien" din capitala Austriei. Are o capacitate de transport de 22 de călători pe scaune și 18 călători în picioare și dispune de patru uși de acces pentru călători și două posturi de conducere. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, bătrânul tramvai vienez a fost aproape distrus de bombardamente, fiind refăcut în anul 1948.
"Datorită evoluției tehnicii și noilor norme de siguranță a circulației și a pasagerilor, în anul 1963, tramvaiul-vagon de tip H2 a fost modernizat, adăugându-i-se dispozitivele de frânare electromagnetică și iluminarea cupeului cu tuburi fluorescente. În anul 1979, a fost retras din circulație, fiind plasat în conservare. Tramvaiul a ajuns la Brăila în luna august 2008, ca donație din partea firmei «MT - Eisenbahnbedarf», reprezentată de dl. Alfred Fleissner, care deține Muzeul Tramvaiului din Mariazell, Austria, ca urmare a bunelor relații stabilite între această firmă și SC Braicar SA", ne-au precizat surse din conducerea companiei brăilene.
Restaurat în doar 4 luni, tramvaiul de epocă vienez arată ca nou. El are aplicate pe părțile laterale stema Municipiului Brăila și numărul "2008", pentru a marca, astfel, anul sosirii și restaurării sale la Brăila. Tramvaiul de epocă - unic în România - a fost scos din depou și trimis pe străzile urbei de câteva ori, pentru a marca evenimentele cele mai importante. De exemplu, în anul 2015, bătrânul tramvai a făcut cursa tur-retur Vidin-Lacu Sărat, pentru a marca Zilele Europene ale Patrimoniului. Din păcate, nu a mai fost văzut pe linii de circa doi ani.
În Depoul Vidin se mai află două vagoane sosite din Austria, pe care angajații SC Braicar SA le restaurează de câțiva ani, urmând ca, după ce vor fi finalizate, să fie trimise înapoi proprietarilor. Unul are aplicat grundul care precede stratul de vopsea. Mecanismul de rulare și cel de frânare, părțile metalice, părțile din lemn și toate celelalte componente sunt dezasamblate bucată cu bucată, curățate de rugină și puse la loc, astfel încât tramvaiul vechi de mai bine de 100 de ani să arate ca și cum ar fi ieșit acum pe poarta fabricii. Dacă o componentă nu mai poate fi restaurată (de exemplu lemnul distrus de cari și mucegai), atunci aceasta este refăcută întocmai.
"Practic, a fost desfăcut până la ultimul șurub. Acolo unde nu am avut piese să înlocuim ce era defect s-a muncit la realizarea unei copii fidele a respectivei piese. De fapt, am urmărit ca, în final, tramvaiul să arate exact la fel ca în momentul în care a ieșit din fabrică", preciza, în urmă cu 13 ani, directorul de atunci al SC Braicar SA, Cornel Săndulescu.
Reamintim, în urmă cu ceva ani, administrația unui parc muzeal din orășelul Mariazell, din apropierea Vienei, s-a hotărât să aducă, pentru reparații, la Brăila, mai multe tramvaie care erau, de fapt, piese de muzeu. Administrația parcului intenționa să le restaureze pentru a le introduce în circuitul turistic, în interiorul parcului muzeal care se întinde pe mai multe hectare în vecinătatea Vienei.
O istorie captivantă
În anul 1888, la Brăila, s-a utilizat, pentru prima dată în România, betonul armat, folosit pentru construirea Docurilor, și tot atunci a luat ființă prima fabrică de ciment Portland din România. În anul 1900 aveam prima casă particulară iluminată cu bec electric (Portul Brăila beneficia de iluminat electric încă din anul 1898). Cam tot atunci, a apărut tramvaiul electric pe străzile orașului, cap de linie fiind Stațiunea Lacu Sărat, atât de râvnită pentru nămolul cu proprietăți curative.
Prima ofertă pentru construirea a două linii de tramvai la Brăila a fost făcută de o companie belgiană, în anul 1886, însă a fost refuzată de către municipalitate. Zece ani mai târziu, aceeași municipalitate a atribuit companiei germane "Helios" contractul pentru construirea și operarea, timp de 35 de ani, a unei rețele de șase linii de tramvai cu o lungime totală de 21 de kilometri.
"Urmare a creșterii numărului de locuitori și dezvoltării economice accelerate, în anul 1898, se semnează contractul între Primăria Brăilei și Societatea «Helios» din Koln, Germania, pentru execuția și punerea în circulație a tramvaiului electric. Primul tramvai a circulat în Brăila la data de 19 iunie 1900, pe ruta Piața Sfinții Arhangheli - Bariera Călărașilor - Lacu Sărat", ne-a precizat directorul SC Braicar SA, Cristian Domnițeanu.
Construcția primelor secțiuni a avut loc în perioada 1898-1899. Până în anul 1904, rețeaua de tramvai a orașului fusese, în mare parte, finalizată, având șapte linii ce plecau din Piața Sfinții Arhangheli. Împreună cu liniile către Lacu Sărat și Abator (aflat, la acea vreme, în afara orașului) lungimea totală a liniilor era de 18 km. "Helios" a vândut, în anul 1911, rețeaua unei companii belgiene care a obținut, în 1929, o concesiune valabilă până în anul 1957. În anul 1942, concesiunea a fost, însă, răscumpărată, Societatea de tramvaie și Uzina electrică fiind trecute în proprietatea orașului și în administrarea ICB (Întreprinderea Comunală Brăila).
În anul 1948 s-au introdus autobuzele în rețeaua de transport în comun, iar mai târziu s-a pus în funcțiune rețeaua de troleibuz. Din păcate, în anul 2000, din cauza uzurii fizice și morale a vehiculelor, au fost desființate toate cele trei linii deservite de troleibuze, rețeaua existentă fiind trecută în conservare.
În perioada dictaturii comuniste, transportul de călători a fost reorganizat de mai multe ori: între 1962 și 1973 a fost operat de Întreprinderea de Transport Orășenesc (subordonată Sfatului Popular), fiind apoi trecut la Unitatea de exploatare nr. 2 a Întreprinderii Județene de Gospodărire Comunală și Locativă (IJGCL). În 1979, s-a înființat Întreprinderea Județeană de Transport Local. Demn de remarcat este faptul că, în 1957, au fost suspendate rutele de tramvai ce treceau prin centrul orașului (Piața Traian) simultan cu punerea în funcțiune a traseului de pe B-dul Karl Marx (Independenței). În anul 1966, linia de tramvai a fost prelungită cu 3,3 kilometri (de la Lacu Sărat, până la Chiscani) urmată, în anii 1980, de inelul exterior și extensiile din cartierele Vidin și Nedelcu P. Chercea.
În anul 1991, compania de transport public a fost redenumită "Braicar", fiind apoi inclusă în RATCGL, împreună cu serviciile de salubritate și administrare a domeniului public (1995) și separată din nou, în 1998.
La doi ani de la Revoluție, parcul rulant cuprindea 53 de tramvaie Timiș2, zece T4R și zece V3A. În aceeași perioadă au fost achiziționate sau primite mai multe tramvaie KT4D din Nurnberg și Berlin, Germania.
"În prezent, operatorul de transport public urban în Municipiul Brăila este SC Braicar SA, care are ca unic acționar Consiliul Local Municipal (CLM). Satisfacerea nevoii de mobilitate a cetățenilor este asigurată de un parc de vehicule structurat astfel: autobuze de mică, medie și mare capacitate: 93; tramvaie: 20", a mai precizat ing. Cristian Domnițeanu.
