Cazul halucinant al braşoveanului care cere 1.266 mp în Piaţa Mare a atins culmea ridicolului: dacă nu a mers figura cu "str. Griviţa fostă str Mihai Bravu" (vă mai aduceţi aminte, desigur, de manevra mai mult decât străvezie prin care s-a încercat poziţionarea lotului revendicat fix pe piaţa de legume şi flori, prin acreditarea ideii că, în istoria oraşului, cele două străzi au fost una şi aceeaşi!) omul s-a reorientat şi are o nouă variantă de poziţionare a lotului, tot pe amplasamentul Pieţei Mari. De această dată, scenariul vizează cealaltă parte a pieţei, mai precis în sectorul fructe şi zona de standuri din spatele Halei Centrale. Practic, este vorba despre o suprafaţă în formă de "L", care începe undeva la intersecţia fostei "Stradele nr. 4" cu strada Mihai Bravu, are baza pe strada Roşiori şi se termină în sectorul de fructe. Cam asta reiese din acţiunea formulată de braşoveanul Vasile Stupic la Curtea de Apel Galaţi, după ce a pierdut la Brăila lupta în instanţă cu municipalitatea şi Administraţia Pieţelor. Numai că dosarul ajuns acum la Galaţi cuprinde documente vechi de peste 70 de ani, care contrazic în mod evident, chiar şi cu poze, această variantă. Este vorba de procese verbale de inventariere a două chioşcuri amplasate chiar pe strada Roşiori, la intersecţia cu fosta Regală şi cu fosta "Stradelă nr. 4" din spatele Halei Centrale, în cazul cărora apare în mod expres menţiunea cu privire la proprietatea publică a terenurilor de sub acestea.
Ar mai trebui menţionat că revendicatorul ar accepta varianta în care să fie despăgubit în bani, iar o expertiză anexată dosarului indică o sumă de circa 1,7 milioane de lei. În continuare, municipalitatea susţine ideea fermă că terenul din piaţă este domeniul public, iar varianta optimă de stingere a litigiului este despăgubirea în bani. Iată, aşadar, că există premisa depăşirii pericolului înstrăinării terenului din Piaţa Mare după modelul "Concordia". Rămâne de văzut, însă, cu ce preţ.
Scurt remember
Cazul solicitării de retrocedare în natură a unui teren de circa 1.200 mp pe actualul amplasament al Pieţei Mari sau Piaţa Halelor, denumirea oficială a pieţei, a devenit cunoscut după ce cotidianul nostru a publicat un material în care prezenta cazul privind încercarea de trecere în sectorul privat a unei bucăţi din piaţă. Pentru a se reuşi poziţionarea lotului de 1.200 mp în zona pieţei s-a ajuns până la încercarea grosolană de modificare a istoriei oraşului, în sensul acreditării ideii că strada Griviţei a fost cândva denumită Mihai Bravu. Cum a devenit public cazul? S-a plecat de la procesul iniţiat de Vasile Stupic privind revendicarea în natură a unui teren de 1.266 mp în zona Pieţei Halelor. Concret, bărbatul, domiciliat în Braşov, este unicul moştenitor al Rodicăi Stupic, cea care i-a fost soţie şi a cărei familie deţinuse la începutul secolului trecut un lot de teren în suprafaţă de circa 1.700 mp având adresa "str Regală nr 176, colţ cu Mihai Bravu (Piaţa Poporului)". Notificarea soţilor Stupic a fost soluţionată în 2005, când fostul primar Constantin Cibu a stabilit despăgubirea în bani a petentului. Numai că prin intermediul acestui act s-a strecurat, în mod voit sau nu, o "greşeală" privind adresa imobilului revendicat. Greşeala a fost ulterior "perfecţionată", fiind transformată succesiv în mai multe acte oficiale şi astfel s-a ajuns ca în procesul de la Tribunalul Brăila, adresa imobilului pentru care luptă Stupic să fie "fosta str. Regală nr. 176 (actualmente str 1 Decembrie 1918) colţ cu str. Griviţei (fost str. Mihai Bravu)". Mai trebuie făcută menţiunea că din întreg lotul de 1.701 mp pentru care s-a făcut notificarea iniţială, petentului i s-a acordat în compensaţie un loc de casă de 435 mp situat pe strada Poporului, nr. 20.
Ce a stabilit Tribunalul Brăila
Revenind la situaţia actuală, litigiul legat de revendicarea parcelei de 1.266 mp pe amplasamentul Pieţei Mari (ca diferenţă între lotul iniţial de 1.701 mp şi bucata de 435 mp deja retrocedată) a ajuns deja la faza de apel pe rolul CA Galaţi, derulându-se deja şi câteva termene în proces. S-a ajuns în această etapă în condiţiile în care revendicatorul, Vasile Stupic, a pierdut la Brăila prima bătălie în instanţă pentru retrocedarea în natură a celor 1.266 mp. În motivarea hotărârii Tribunalului Brăila se menţionează că nu poate fi admisă cererea lui Stupic întrucât nu s-a făcut dovada faptului că terenul revendicat este situat pe amplasamentul Pieţei Mari. În plus, instanţa a reţinut şi existenţa unei confuzii legate de poziţionarea lotului revendicat, invocând în acest sens documentele cadastrale depuse de Administraţia Pieţelor, din care rezultă fără echivoc faptul că terenul pe care se dorea a fi poziţionat lotul revendicat (adică str. 1 Decembrie 1918 colţ cu strada Griviţa) a aparţinut domeniului public al municipiului, fiind construite Halele Centrale (actuala Piaţa Mare) datând încă din 1925. În plus, instanţa brăileană a constatat că varianta despăgubirii în bani, propusă de municipalitate, coincide cu opţiunea iniţială a soţiei revendicatorului (decedată în 2006), în fapt notificatoarea şi moştenitoarea de drept a terenului.
Imobilul a fost demolat în 1995, susţine Stupic
În faţa unei asemenea hotărâri, revendicatorul promovează o nouă variantă de poziţionare a lotului de 1.266 mp. În mod evident, tot pe amplasamentul Pieţei Mari. De această dată identificarea s-a făcut pe baza unor expertize din care ar rezulta că adresa corectă şi actualizată ar fi str. 1 Decembrie 1918 nr. 182 (adică fosta Regală nr. 176 colţ cu str. Mihai Bravu). Identificarea în plan a lotului, anexă a dosarului de la CA Galaţi, arată un teren în forma literei "L" cu baza în sectorul fructe de pe str. Roşiori şi continuat pe străduţa din spatele corpului de clădire unde funcţionează Hala Centrală, până la intersecţia cu str. Mihai Bravu. Practic, ar fi zona de standuri cu peşte şi industriale din spatele sectorului lactate până la intersecţia cu Mihai Bravu.
În apelul lui, bărbatul precizează că actul original de proprietate este în fapt un act dotal, datat 24 octombrie 1936, beneficiari fiind soţii Costăchescu (din partea cărora Stupic Rodica are dreptul de moştenire) pentru imobilul din strada Regală nr. 176. Aceasta ar fi fost adresa de domiciliu a soţilor Costăchescu până în 1950, când ar fi fost evacuaţi de regimul comunist din acel imobil. "Referitor la suprafaţa de 1.701 mp, în urma demolării imobilului şi a magaziei, în anul 1995 acesta a rămas complet liber şi s-au improvizat şi s-au stabilit construcţii provizorii demolabile şi alte spaţii comerciale improvizate, sprijinite de zidul nedemolat al magaziei şi s-au încropit prăvălii, dughene şi standuri", susţine Stupic în cadrul acţiunii sale promovate la Curtea de Apel Galaţi.
Numai că nici această nouă variantă în care lotul de 1.266 mp ar fi poziţionat undeva în lateral/spatele Halei Centrale spre str. Roşiori nu stă în picioare. Aşa cum reiese din actele cadastrale întocmite la 1939 de către municipalitatea oraşului nostru, la intersecţiile străzii Roşiorilor cu fosta Regală şi următoarea paralelă cu Regală, adică fosta Stradelă nr. 4, erau poziţionate două chişcuri de brânzeturi. Mai mult, pe ambele procese verbale datate 1939 (aferente celor două chioşcuri) privind inventarierea bunurilor imobile aparţinând Primăriei Municipiului Brăila, se face menţiunea că "terenul este stăpânit din vechime de peste 60 de ani, el fiind rezervat pentru Piaţă Publică prin parcelarea din 1874". Aşadar, iată dovada clară că nici locaţia indicată acum de Stupic în procesul de la Galaţi nu este cea corectă.
Stupic este de acord cu despăgubirea în bani
Spre deosebire de solicitarea iniţială de la Tribunalul Brăila, prin care cere retrocedarea în natură a lotului de 1.266 mp, în faza de apel de la Galaţi, Vasile Stupic îşi manifestă acordul cu privire la "măsuri reparatorii prin echivalent de despăgubiri băneşti". Nu menţionează în mod special şi suma la care se gândeşte atunci când spune că ar vrea bani pentru acest lot, însă în dosar apare o evaluare din care reiese că pentru terenul de 1.266 mp şi clădirea compusă din parter de 263 mp şi etaj de 338,72 mp plus o magazie de 132 mp ar fi vorba de suma de aproximativ 1,7 milioane de lei. Următorul termen în dosar, potrivit datelor prezentate pe portalul Ministerului Justiţiei, este abia luna viitoare, mai precis data de 6 aprilie. Până acum s-au derulat două termene, primul în data de 2 februarie, în care instanţa gălăţeană a decis amânarea cauzei pentru a se studia motivele de apel şi acordă termen în data de 2 martie. Şi la această a doua şedinţă completul de judecată a acordat un nou termen "pentru lipsă de apărare, la cererea scrisă a apelantului Stupic; pentru comunicarea întâmpinării formulate de Municipiul Brăila către apelant şi intimata Administraţia Pieţelor şi Târgurilor Brăila".
"Suprafaţa de teren a fost inclusă în domeniul public al Municipiului Brăila!"
În întâmpinarea depusă de municipalitate cu privire la acţiunea promovată de Stupic, autoritatea locală solicită instanţei respingerea apelului pe considerentul că există deja o dispoziţie de primar prin care se stabileşte că pentru diferenţa de 1.266 mp nerestituibilă în natură revendicatorul ar urma să fie despăgubit în bani. "Pe vechiul amplasament al terenului notificat se află la acest moment parte din Piaţa Halelor, iar suprafaţa de teren a fost inclusă în domeniul public al Municipiului Brăila (...), pe teren fiind construcţii edificate cu autorizaţie de construire", se subliniază în punctul de vedere al Primăriei Brăila. De precizat că la dosar nu apare şi un punct de vedere al Administraţiei Pieţelor, ca intervenient în dosarul iniţiat de Stupic la Tribunalul Brăila. Totuşi, în faza preliminară de la Tribunalul Brăila, Administraţia Pieţelor a depus un proces verbal privind inventarierea imobilului "Halele Centrale" de pe strada Regală, întocmit în iunie 1939, prin care se constată că imobilul se găseşte pe strada Regală având vecinătăţi la Est - str Griviţei, la Vest - str Roşiori, la Nord - Stradela nr. 4 şi la Sud Stradela nr 3. Mai mult, în acelaşi act se precizează că terenul era în proprietatea municipiului cu peste 60 de ani înainte de data întocmirii, mai precis începând cu anul 1874. "Ţinând cont de aceste acte, este imposibil ca lotul de 1.701 mp, pentru care soţii Stupic au declanşat în 2001 procedura pe Legea 10 să fie poziţionat pe actualul amplasament al Pieţei Mari, întrucât actele din 1939 făceau referire exact la suprafaţa actuală a pieţei. Mai mult, întrucât terenul era proprietatea publică a municipiului încă de la 1874, este imposibil ca testamentul pe care s-a fundamentat întreaga solicitare de restituire a soţilor Stupic să facă referire la un lot de teren în interiorul amplasamentului Pieţei Mari, fostă Piaţa Poporului. Cu alte cuvinte nu le-a ieşit «băieţilor cu gulere albe» varianta cu poziţionarea în zona tarabelor de pe Griviţa şi încearcă acum în zona Roşiori a Pieţei Halelor", ne-a declarat Simona Drăghincescu, în mandatul căreia Administraţia Pieţelor a făcut cerere de intervenţie în dosarul "Piaţa Mare".
