Dunărea a crescut într-o singură zi, de luni până marţi, cu aproape jumătate de metru în sectorul brăilean. Concret, ieri s-a înregistrat la mira Brăila o cotă de 357 centimetri, cu 41 cm mai mult decât în ziua precedentă. Specialiştii Sistemului de Gospodărire a Apelor Brăila spun că această creştere de nivel a fost cauzată de aglomerările de gheţuri formate pe cursul fluviului şi că, momentan, nu există riscuri majore de inundaţii. "Presiune pe diguri apare de la cota 550 cm în sus, însă este foarte puţin probabil să se ajungă la o astfel de cotă în viitorul apropiat, atât timp cât din amonte nu se prefigurează un debit foarte mare", ne-a explicat Adrian Turiac, directorul SGA Brăila.
Aşadar, cel puţin în următoarele câteva săptămâni, probabilitatea ca Dunărea să iasă din matcă este redusă în zona noastră. Probleme există, însă, din cauza sloiurilor, cei mai afectaţi fiind navigatorii şi proprietarii navelor prinse în capcana gheţii. Potrivit informaţiilor primite de la Căpitănia Brăila, 12 nave erau blocate de gheaţă, ieri, pe sectorul brăilean al Dunării. "În general, este vorba despre vase care erau deja ancorate la mal atunci când a început îngheţul, dar există şi barje obligate să îşi oprească înaintarea din cauza sloiurilor întâlnite pe traseu. Un astfel de convoi sub pavilion bulgăresc, format din patru barje goale, s-a oprit de câteva zile la kilometrul 183, în zona Chiscani. Mai avem trei barje oprite în zona trecerii bac Smârdan şi încă o barjă încărcată cu piatră la kilometrul 196", ne-a informat căpitan şef Vlăduţ Brânză.
Chiar dacă, în prezent, în dreptul trecerilor cu bacul s-au format culoare şi se poate traversa, situaţia nu este la fel de bună de la kilometrul fluvial 235, adică la limita de judeţ, până la km 175, în dreptul Brăilei. Pe această porţiune exista, ieri, pod de gheaţă de la un mal la celălalt. Pentru spargerea gheţii şi formarea unui culoar pe mijlocul şenalului navigabil era aşteptat, ieri, un împingător care pornise dinspre Isaccea şi înainta în amonte. Alte metode pentru dispersarea gheţii nu se pot folosi pe Dunăre, după cum ne-a explicat colonelul Florin Silvi, inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Dunărea" Brăila. "Pe un fluviu de lăţimea Dunării detonările nu au niciun efect. Explozibilii sunt eficienţi pe râurile mici, de munte, nu pe cursurile mari de apă", a precizat colonelul Silvi.
Pe Dunăre nu s-a mai format un asemenea pod de gheaţă de la mijlocul anilor '80. Marinarii brăileni îşi amintesc că o situaţie similară cu cea de acum a fost în 1985. Atunci, însă, patrulau mult mai multe împingătoare care fărâmiţau gheaţa. Iarna aceasta, la Brăila s-a acţionat cu un singur împingător, "Galaţi 3", al Administraţiei Fluviale Dunărea de Jos Galaţi.
Printre brăilenii afectaţi direct de situaţia de pe Dunăre sunt cei care în ultimii ani au închiriat porţiuni de mal, în dreptul Falezei şi a Căpităniei, pentru a avea propriul ponton plutitor. Pe pontoanele respective au fost ridicate adevărate case de vacanţă care acum sunt puse în pericol de sloiurile de gheaţă. "Până acum n-au fost probleme, dar dacă se încălzeşte vremea brusc şi încep să se desprindă bucăţi prea mari de gheaţă este posibil să se rupă şufele şi să-l ia cu totul", ne-a spus Stere Bucovală, proprietarul unui astfel de ponton, care în prezent este încastrat într-un bloc compact de gheaţă.
