• doi brăileni acuzaţi în mega-dosarul PECO – Deva au stat nevinovaţi în arest şi s-au luptat mai bine de 16 ani prin instanţe să arate că nu au nicio implicare penală în ţeapa de aproape jumătate de milion de euro trasă în 1999 companiei petroliere • din lotul de 23 de inculpaţi în dosarul instrumentat de fostul procuror Mihaela Agheniţei, instanţa, mai precis Curtea de Apel Alba Iulia, a achitat deja 9 persoane, inclusiv pe cei doi brăileni • ceilalţi inculpaţi sunt şi ei la un pas de a scăpa basma curată, după ce au invocat prescripţia faptelor de care sunt acuzaţi • brăilenii au ales însă calea cea mai lungă, în care au insistat ca instanţa să se pronunţe pe fond asupra acuzaţiilor, iar în octombrie au câştigat definitiv procesul • acum se gândesc serios să ceară despăgubiri
Au stat în arest preventiv timp de jumătate de an şi s-au luptat încă alţi 16 să dovedească magistraţilor că nu au nicio vină în mega-dosarul penal „PECO Deva”, instrumentat de fostul procuror Mihaela Agheniţei.
Omul de afaceri Ticu Maraloiu şi fostul director al structurii locale a Băncii Internaţionale a Religiilor, Corneliu Nechifor, au fost achitaţi, într-un final, de toate acuzaţiile din acest dosar. Pe de altă parte însă, preţul plătit de ei şi familiile lor este zdrobitor, pornind de la cei 16 ani din viaţă „pierduţi” prin săli de judecată şi până la mii şi poate zeci de mii de euro cheltuiţi pe avocaţi, fără a mai pune la socoteală nervii consumaţi de-a lungul acestei bătălii, sau faptul că au pierdut afaceri sau oportunităţi de promovare profesională. Acum, că instanţa a venit cu o decizie definitivă, prin care-i absolvă de orice vină, celor doi li s-a luat o piatră de moară de pe inimă, dar privind în urmă se gândesc tot mai serios să ceară o reparaţie morală şi, de ce nu, materială celor care i-au băgat nevinovaţi în „malaxorul” justiţiei. Pe cine văd direct responsabil de toate relele câte li s-au întâmplat în toţi aceşti ani? La unison, cei doi arată cu degetul spre fostul prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, Mihaela Agheniţei, pe care-l văd drept artizanul coşmarului vieţii lor. Mai dau vina, de asemenea, şi pe „SISTEM” şi consideră că întreg cazul ar trebui să constituie materie de studiu, la capitolul „AŞA NU”, pentru viitorii magistraţi.
Radiografia unei mega-ţepe
Mai bine de 16 ani de procese, înfăţişări, audieri, interogatorii, declaraţii şi nervi, mulţi, mulţi nervi. Cam asta au avut de îndurat doi dintre inculpaţii brăileni din dosarul „PECO Deva” cu CEC-uri fără acoperire şi un prejudiciu de peste 480.000 euro (la cotaţia din 1999). Omul de afaceri Ticu Maraloiu şi directorul la vremea respectivă a fostei sucursale locale a Băncii Internaţionale a Religiilor, Corneliu Nichifor, pot răsufla acum uşuraţi după ce, pe final de octombrie, prin decizie definitivă, instanţa a confirmat nevinovăţia pe care au tot susţinut-o, ani la rând, prin birourile procurorilor şi în sălile de judecată. Practic, în şedinţă publică, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia Penală a respins apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba în dosarul amintit mai devreme, în care cei doi erau acuzaţi de înşelăciune sub forma complicităţii şi constituire de grup infracţional organizat.
Înainte de a trece mai departe, este util să avem o privire de ansamblu asupra „Afacerii”. Totul a început în septembrie 1998, când Octavian Golea, zis “Octav”, i-a propus lui Nicolae Mişcoi, la vremea respectivă ospătar la o firmă din Brăila, o “afacere”, în schimbul a 10.000 dolari şi a unei vize pentru SUA. Mişcoi trebuia doar să accepte ca, pe numele lui, să fie înfiinţată o firmă prin care să fie achiziţionată marfă plătibilă cu file CEC (fără acoperire în cont, desigur). Afacerea, spuneau anchetatorii, a fost gândită de Golea împreună cu Relu Şerban şi Tanifidis Băncuţă, zis “Tancu”. Grupul de „oameni de afaceri” astfel constituit, prin intermediul directorului de marketing al unei firme din Bucureşti, a luat legătura cu un patron din Deva, care a girat, în numele firmei sale, trei file CEC către SNP “Petrom” - Sucursala PECO Deva. Filele CEC fuseseră eliberate de Mişcoi înainte de începerea livrărilor. Prin această încrengătură, inculpaţii ar fi pus mâna pe o cantitate importantă de combustibil, în perioada 19 martie - 5 aprilie 1999. La final, spre surpriza generală, când a venit scadenţa, SNP Petrom a rămas cu buza umflată pentru că documentele primite au fost refuzate la plată, din lipsă totală a disponibilului din cont. Cei care s-au ocupat de valorificarea produselor petroliere luate de la Deva au vândut mai departe marfa sub preţul de achiziţie, banii ajungând în contul firmei înfiinţate pe numele lui Mişcoi.
În mega-dosarul deschis atunci de Parchetul Brăila au existat nu mai puţin de 23 de inculpaţi, inclusiv brăileni, dintre care, în final, 9 persoane, inclusiv Maraloiu şi Nichifor, precum şi un al treilea brăilean implicat, Valeriu Vintilă, au fost achitaţi de CA Alba Iulia. Restul inculpaţilor sunt foarte aproape de a scăpa basma curată, întrucât avocaţii lor au invocat prescripţia faptelor incriminate de procurori.
Acuzaţii grave
Revenind, punct cu punct, magistraţii CA Alba Iulia au demontat toate acuzaţiile aduse celor doi de către procurorii care s-au ocupat de acest caz de-a lungul celor mai bine de 16 ani de interminabile procese.
Pe scurt, Ticu Maraloiu intrase în vizorul legii după ce, potrivit acuzării, s-ar fi asociat, în perioada martie – aprilie 1999, cu alţi inculpaţi în dosar, pe care i-ar fi ajutat în derularea contractului de vânzare-cumpărare de combustibil cu SNP Petrom SA Bucureşti – Sucursala Deva (Hunedoara) prin emiterea de CEC-uri fără acoperire, prejudiciind astfel societatea cu sute de mii de euro (la cotaţia din 1999, atunci când s-a dat tunul PECO - Deva). Un pic mai detaliat, procurorii spuneau că, fără contribuţia acestuia la activitatea infracţională nu s-ar fi putut realiza legătura cu o societate din Tulcea, care, prin facturi fictive, a atestat operaţiuni comerciale care practic nu ar fi avut loc. Mai mult, omul de afaceri ar fi furnizat inculpatului Nicolae Mişcoi pretextul legal pentru a ridica din contul societăţii brăilene de la BIR Brăila sume mari de bani astfel încât, la final, SNP Petrom – Deva să nu-şi mai poată încasa creanţa. Tot în sarcina lui, procurorii puseseră şi faptul că i-ar fi „introdus” pe artizanii afacerii la directorul fostei sucursale Brăila a BIR, Corneliu Nichifor.
La rândul său, acesta din urmă fusese acuzat că, tot în 1999, se asociase cu alţi inculpaţi în acelaşi dosar, inclusiv cu omul de afaceri Maraloiu, în derularea aceluiaşi contract cu SNP Petrom – Sucursala Deva, cărora le favorizase eliberarea de sume mari din contul unei firme brăilene până la lichidarea contului chiar cu o zi înainte de introducerea la plată a filelor CEC pentru combustibilul ridicat de la compania petrolieră. În fapt, susţineau procurorii, Nichifor şi Maraloiu l-ar fi sfătuit pe artizanul afacerii cum să procedeze pentru a retrage sume mari din contul de la BIR cu ajutorul unor borderouri de achiziţii întocmite fictiv, respectiv prin transferarea, la fel, a unor sume mari, în ultimul moment, chiar înainte de introducerea la plată a filelor CEC rămase astfel fără acoperire.
Dreptatea s-a făcut la Alba
Dar, să vedem cum şi-au motivat magistraţii CA Alba Iulia decizia prin care au demontat toate aceste acuzaţii aduse celor doi brăileni.
În cazul lui Maraloiu, aceştia au ajuns la concluzia că totul se rezumă, de fapt, la ideea că inculpatul ar fi pus în legătură anumiţi oameni de afaceri care ulterior au încheiat tranzacţii. „Responsabilitatea pentru realitatea şi legalitatea acelor tranzacţii revenea administratorilor care au semnat contracte, facturi sau au efectuat plăţi. O persoană care pune în legătură doi oameni de afaceri nu poate să fie responsabilă din punct de vedere penal pentru afacerile pe care aceştia le vor derula”. De asemenea, mai spun magistraţii, nu a fost nimic în neregulă nici în legătură cu faptul că Maraloiu l-ar fi prezentat lui Mişcoi pe directorul fostei BIR Brăila, Corneliu Nichifor: „Nu rezultă că inculpatul a ajutat sau a înlesnit în vreun fel la comiterea unei infracţiuni de înşelăciune şi nici că a constituit vreun grup infracţional organizat”, se arată în motivarea deciziei CA Alba.
Unul dintre argumentele importante de partea lui Maraloiu a fost acela că, în perioada în care s-ar fi făcut toate manevrele afacerii el era oricum într-o delegaţie economică organizată de Camera de Comerţ a României în Grecia.
Pentru fostul director al BIR – Sucursala Brăila, Corneliu Nichifor, lucrurile au fost şi mai simple, în sensul că magistraţii au ajuns la concluzia evidentă că el şi-a făcut doar îndatoririle de serviciu, fără a favoriza în vreun fel inculpaţii din dosar. „Sfaturile date unui client de către un funcţionar bancar legate de procedura de retragere de bani din cont nu prezintă, de principiu, conotaţie penală, ţine de o rutină a activităţilor bancare. Nu rezultă că ar fi fost interesul inculpatului de a-l sfătui pe Mişcoi să retragă sume de bani pe baza unor borderouri de achiziţii întocmite fictiv. Nu rezultă un astfel de interes care să fie eventual legat de un folos material sau altă motivaţie determinantă. (...) Este evident că responsabilitatea legată de administrarea unui cont bancar – deschidere de cont, închidere de cont, depuneri sau retrageri – revine exclusiv titularului de cont. În lipsa unor măsuri de indisponibilizare a contului, banca nu poate aprecia oportunitatea sau scopul unor retrageri şi nici nu poate impune limitări arbitrare în această privinţă. Pornind de la premisa de necontestat că o faptă de complicitate la înşelăciune nu se poate comite decât cu intenţie, Curtea reţine că nu s-au prezentat argumente convingătoare că inculpatul Nichifor a acţionat conştient pentru a ajuta sau înlesni în orice fel o astfel de infracţiune. Nu rezultă nici măcar că a cunoscut că s-ar fi comis o astfel de faptă. Nu sunt argumente nici în sensul că a acţionat ca să constituie un grup infracţional organizat”.
Şi astfel instanţa din Alba Iulia a adus celor doi brăileni reabilitarea mult-aşteptată. Iar totul „n-a durat decât 16 ani”, răstimp în care, de exemplu, Codul Penal a fost modificat semnificativ de două ori.
„Ne-a schimbat total cursul vieţii!”
„Totul a fost o invenţie a procurorului de atunci care s-a ocupat de caz, Mihaela Agheniţei. Ba chiar, la un moment dat, pe parcursul procesului, instanţa a reţinut faptul că multe dintre acuzaţii se bazau, de fapt, pe fabulaţii ale procurorului de caz, neavând nicio legătură cu realitatea. Drept dovadă, CA Alba a respins apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba şi astfel, prin decizie definitivă, ne-a achitat, alături de alţi inculpaţi în dosar. Ca o paranteză, pe întreg parcursul procesului care a fost strămutat de mai multe ori, la diferite instanţe, atât eu, cât şi Nichifor am fost declaraţi nevinovaţi, dovadă fiind deciziile instanţelor care s-au pronunţat cu privire la presupusa implicare a noastră în această afacere. Iată că, în final, procesul s-a încheiat pentru noi cu reconfirmarea acelor decizii. Un alt aspect deosebit de important: pe parcursul procesului am avut ocazia să invocăm prescripţia faptelor de care fuseserăm acuzaţi şi astfel am fi putut scăpa mult mai devreme din întreaga poveste. Nu am făcut asta, ba chiar am insistat să se meargă mai departe cu judecarea în dosar, tocmai din dorinţa de a fi evidentă nevinovăţia noastră. Şi încă un aspect al problemei, sau dacă vreţi o întrebare retorică mai mult, ne întrebăm: oare cum vede actuala conducere a Parchetului eşuarea acestui mega-doar penal lansat cu atâta tam-tam de către un fost angajat al Ministerului Public, şi ne referim aici la Agheniţei”, ne-au declarat Ticu Maraloiu şi Corneliu Nichifor.
Ce a însemnat pentru familiile lor şi activitatea cotidiană toată această perioadă de coşmar? Celor doi le vine greu să aprecieze şi, de asemenea, să vorbească despre caruselul emoţional parcurs în tot acest răstimp.
Cu ochii în lacrimi, Nichifor îşi aduce aminte cu amărăciune despre episodul în care fiica sa a aflat despre acuzaţiile aduse în acest dosar. „Fetiţa mea avea atunci 17 ani. Vă daţi seama ce şoc a fost pentru ea vestea că eram acuzat de nişte chestii atât de grave şi ce traumă a suferit atunci când am fost arestat preventiv. La fel şi soţia, care lucra la vremea respectivă la Banca Agricolă. Au venit la vremea respectivă avocaţii BIR de la Bucureşti, au consultat dosarul şi i-au spus procurorului de caz, Mihaela Agheniţei, că nu am nicio treabă cu afacerea, întrucât nu am făcut altceva decât să-mi îndeplinesc atribuţiile de serviciu. Mai mult, că la data când s-au făcut retragerile de sume eram în concediu. Fără rezultat însă. (...) Când am ieşit din arest, după 6 luni, am fost primit înapoi la BIR, dar nu pe postul pe care-l ocupasem. După ce s-a terminat cu Banca Religiilor, am vrut să lucrez la o cooperativă de credit, dar a fost imposibil din cauză că în cazier era menţiunea <în curs de cercetare penală>. Ca să nu mai spun că după izbucnirea scandalului am pierdut şi concursul pentru un post de conducere la Banca Ţiriac. (...) După perioada de arest am lucrat pe unde am putut şi abia în 2008 am reuşit să mă angajez la Spitalul Judeţean Brăila, pe parte de administrativ. Anul acesta, în primăvară, am preferat să ies la pensie parţială anticipată, pentru că n-am mai suportat psihic toată presiunea dosarului care părea că nu se mai termină”.
La rândul său, Maraloiu spune că după cele 8 luni petrecute în arest preventiv a constatat că firma sa de amenajări interioare, cu o echipă de 40 de angajaţi, se îndrepta inevitabil spre faliment, ceea ce, într-un final, s-a şi întâmplat. „Abia acum 2 – 3 ani am reuşit să repun pe picioare afacerea şi acum pot spune că este stabilă. Această experienţă nefastă ne-a schimbat total cursul vieţii de până acum şi până la sfârşitul zilelor noastre”, a spus cu amărăciune sursa citată.
Bogdan Botea: „CSM ar trebui să facă o investigaţie în acest dosar”
Ce urmează să se întâmple mai departe? Deocamdată, cei doi nu au un plan concret. Ştiu doar că lucrurile nu trebuie să rămână aşa, iar pentru toate prin câte au trecut trebuie să plătească cineva. „Nu am luat încă o decizie, dar ştim că lucrurile nu pot rămâne aşa. De fapt, nici nu ştim dacă actualul sistem poate gestiona un asemenea dosar în care foştii inculpaţi, între timp achitaţi, ar cere despăgubiri. Oricum, analizăm lucrurile”, au încheiat cei doi.
În completare, actualul avocat al celor doi brăileni a punctat că este evident faptul că sistemul disciplinei în magistratură nu a funcţionat în acest dosar, iar speţa, dar mai ales modul în care a fost instrumentat şi s-a făcut probatoriul, ar trebui să constituie materie de studiu pentru orice Facultate de Drept din ţară. „Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să facă o investigaţie în acest dosar, emblematic pentru ineficienţa justiţiei. Pentru siguranţa statului ar trebui făcută o analiză atentă a întregii speţe, pentru că nu mai este vorba doar de un interes particular, ci discutăm de interesul general, public”, a spus avocatul Petre Bogdan Botea.
