• Mănăstirea Adam, cu Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, purtată în procesiune, an de an, Mănăstirea Vladimirești, simbol al rezistenței anticomuniste, cu ale sale ateliere și comori de artă bisericească, Mănăstirea Voievodală Măxineni și Mănăstirea Lacu Sărat, oază a credinței și liniștii sufletești - sunt doar câteva dintre așezămintele unde se merită să te reculegi, să-ți afli rădăcinile și să comunici cu divinitatea • la Măxineni, sunt păstrate moaștele a cinci sfinți, iar la Catedrala Arhiepiscopală sunt moaștele a 13 sfinți, păstrate într-o frumoasă raclă de argint
Martiriu și credință în Brăila și Galați, județele care fac astăzi parte din Arhiepiscopia Dunării de Jos și ale căror sfinte lăcașuri sunt, poate, mai puțin cunoscute de credincioși și mai puțin vizitate decât mănăstirile din Moldova sau din Ardeal, deși nu sunt cu nimic mai prejos decât ele. La început de post, „Obiectiv - Vocea Brăilei” vă prezintă cele 15 schituri și mănăstiri ctitorite la Dunărea de Jos, zăbovind asupra celor care adăpostesc relicve sfinte și icoane făcătoare de minuni, care au îndurat invazii, moarte, dar și prigoana comunistă și care merită vizitate. Veți afla povești minunate despre monahi, domni și mărturisitori și despre oameni simpli, aleși înadins de Dumnezeu, ca să devină ctitori, cum a fost cazul maicii Veronica, de la Vladimirești. Veți afla, de asemenea, despre procesiuni la vremuri de restriște și despre așezăminte monahale fondate de ierahul Dunării de Jos, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, ca să fie oaze de liniște sufletească și „cetăți ale credinței”, așa cum este cazul Mănăstirii Lacu Sărat. Istoria acestor locuri sfinte se confundă cu a creștinilor din Brăila și Galați. Acum, în Postul Nașterii Domnului Iisus Hristos, vă prezentăm, cu pioșenie, „nestematele credinței” de la Dunărea de Jos: Mănăstirea „Sf. Pantelimon” - Lacu Sărat, Mănăstirea Voievodală Măxineni, Catedrala Arhiepiscopală Galați, Mănăstirea Vladimirești, Mănăstirea Adam, Mănăstirea Buciumeni, Mănăstirea Cârlomănești, Mănăstirea Cudalbi, Mănăstirea Șendreni, Mănăstirea Toflea, Mănăstirea Metoc Galați, Mănăstirea „Sf. Ioan Gură de Aur” Galați, Mănăstirea „Sf. Vasile cel Mare” Galați, Schitul Zimbru și Schitul Mogoș, unde vă puteți regăsi rădăcinile creștine. Anul acesta, în Postul Sfintei Marii, Icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Adam a fost purtată în procesiune în peste 150 de parohii din județele Brăila și Galați, ca să le fie de ajutor credincioșilor.
La Măxineni sunt păstrate moaștele a cinci sfinți
Ctitorită de domnitorul Matei Basarab, în perioada 1636-1637, Mănăstirea „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” Măxineni, situată la 35 km NV de Brăila, pe Șos. Brăila - Focșani, așezată strategic la confluența râurilor Siret și Buzău, a devenit unul dintre cele mai importante repere istorice ale județului. Aflată în imediata vecinătate a graniței cu Moldova și cu vechea Raia a Brăilei, Mănăstirea Măxineni a făcut parte din sistemul defensiv al Țării Românești, în condițiile în care istoria nu a fost deloc blândă cu aceste meleaguri.
În anul 1917, spre exemplu, s-au purtat aprige lupte în vecinătatea mănăstirii, iar zidurile groase de un metru și jumătate s-au prăbușit, la 17 februarie în același an, lovite de obuze. Până la Al Doilea Război Mondial, mănăstirea - afectată grav de inundații - a fost părăsită definitiv. Din anul 1976, la Măxineni s-au efectuat mai multe săpături arheologice, de către cercetători de la Muzeul Brăilei, continuate după 1990. Hramul Mănăstirii Măxineni reînvie la 24 iunie 1990, după mai bine de 70 de ani de la decăderea ei, când se oficiază Sf. Liturghie lângă ruinele vechi de secole, iar stareț devine protosinghelul Simion Victor Ovezea, Dumnezeu să-l odihnească. Biserica-paraclis a fost sfințită pe 24 iunie 2004, având ca hram „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”. Biserica Mănăstirii Măxineni fost ridicată prin contribuția a numeroși donatori și binefăcători. Pictura a fost realizată în perioada 2009 - 2010 de soții Constantin și Petronia Dumitrescu Gherghe. În incinta mănăstirii sunt amplasate două corpuri de chilii noi, în forma literei L, având un total de 8 chilii ridicate în perioada 2002 - 2006.
Vechea biserică, ridicată de Matei Basarab, ajunsă ruină, a fost restaurată cu binecuvântarea și strădania Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos. Biserica veche cu hramul „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” este monument istoric de arhitectură, înscris în Lista Monumentelor Istorice. Începând cu iulie 2007, biserica veche a intrat în ample lucrări de restaurare, până în anul 2013, când a avut loc recepția lucrărilor. Pictura a fost realizată în tehnica „fresco”, în anul 2015, de pictorul Marcel Codrescu și fiul său, Daniel Codrescu, suprafața picturilor murale fiind de 1.020 mp.
La data de 25 septembrie 2018, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a săvârșit slujba de sfințire a Bisericii Voievodale Măxineni, precedată de Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. În fiecare an, în ziua de 24 iunie, la sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul (Drăgaica), numeroși pelerini vin la hramul Mănăstirii Măxineni. Iar spre evlavia și bucuria duhovnicească a credincioșilor care ajung aici, în patrimoniul sacru al mănăstirii se află, în două racle, părticele din moaștele Sfinților Ioan Botezătorul, Vasile cel Mare, Ioan Casian, Constantin Brâncoveanu și Ioan Maximovici.
Mănăstirea Lacu Sărat - oază de liniște
Aflată în Stațiunea Lacu Sărat - la cinci kilometri de Brăila - pe DN 21, Mănăstirea „Sf. Mare Mucenic Pantelimon” o are ca stareță pe stavrofora Pantelimona Corjos. Este așezată într-un cadru natural deosebit și reprezintă o adevărată oază de liniște sufletească. Nu e de mirare că, an de an, tot mai mulți pelerini vin să se reculeagă la altarul acestui așezământ.
Mănăstirea Lacu Sărat a fost fondată la 27 iulie 1996, când Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a sfințit locul și a pus piatra de temelie a bisericii. La 27 iulie 1999 s-a sfințit biserica mănăstirii, cu hramul Sf. Mucenic și Doctor fără de arginți Pantelimon, ocrotitorul și vindecătorul bolnavilor, și s-a inaugurat și corpul de chilii. Biserica a fost realizată cu meșteri maramureșeni și are o turlă impresionantă, de 24 de metri. Astăzi, în custodia mănăstirii se află nouă icoane de patrimoniu pictate pe lemn, datând din sec. XIX.
Așezământul monahal de la Lacu Sărat a fost binecuvântat prin aducerea sfintelor moaște ale Sf. Dasie și Emilian de la Durostor, Nectarie de Eghina, Sofronie al Ierusalimului ș.a., iar în anul 2009 s-a bucurat de vizita Sanctității Sale Bartolomeu I, a Patriarhului Teoctist al României, a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a altor personalități ale vieții religioase din țară și de peste hotare. În apropierea lăcașului, se află noul corp de chilii care are și rol de centru social și filantropic, dar și cultural, întrucât adăpostește un muzeu etnografic cu o impresionantă colecție de obiecte vechi, mobilier, ceramică, obiecte de uz casnic, țesături, costume tradiționale, meșteșuguri dar și accesorii școlare din istoria învățământului românesc.
Mănăstirea „Sf. M. M. Pantelimon” este inclusă în programul de tabere pentru copii organizat pe parcursul vacanței mari de Arhiepiscopia Dunării de Jos. Copiii, însoțiți de preoții de la parohii, vizitează biserica mănăstirii și muzeul și se bucură de ospitalitatea harnicelor monahii și de agapa oferită cu dragoste de acestea. Anul acesta, pe 27 iulie, la hramul Mănăstirii Lacu Sărat, au fost prezenți câteva mii de credincioși.
Credincioși vindecați de „Sfânta de la Adam”
Nu putem vorbi de sfinți și de pelerinaje fără a aminti câte ceva despre mănăstirile și schiturile, 10 la număr, din județul vecin.
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” Adam, situată în satul cu același nume, este situată pe un deal care domină întreaga zonă, fiind una dintre cele mai importante sihăstrii vechi, din întreaga Moldovă. Potrivit tradiției, prima așezare monastică de aici ar fi fost întemeiată în urmă cu aproape 500 de ani, când un călugăr din Răsărit i-a arătat unui cioban înstărit o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, sfătuindu-l să ridice aici un schit. Documentele istorice, însă, spun că mănăstirea a fost ctitorită de căpitanul Adam, fiind sfințită la 14 octombrie 1652. La 1864, mănăstirea, unde erau 148 de călugărițe, a fost deposedată de averi, iar ulterior a fost grav afectată de cutremurul din 1940, când i s-au prăbușit turla și clopotnița. Aici au funcționat, zeci de ani, ateliere de covoare și țesături, dar și școli pentru tinerele din zonă.
Desființată în 1960, Mănăstirea Adam a fost redeschisă după căderea comunismului. Puține sunt mănăstirile care s-au bucurat de atâta apreciere, iar acest fapt se datorează prezenței, la Adam, a Icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni. Evlavia față de „Sfânta de la Adam”, cum îi spun localnicii, cererile de pelerinaje ale icoanei prin orașele și satele din tot sudul Moldovei, minunile și vindecările săvârșite de icoană sunt constante ale istoriei mănăstirii. Numai anul acesta, Icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Adam a fost purtată în procesiune în peste 150 de parohii din județele Brăila și Galați. La aceasta, se adaugă prezența raclei cu sfintele moaște ale mai multor sfinți, adusă de la Ierusalim, în 1857, de către arhimandritul Epifanie.
Amintim, de asemenea, Mănăstirea „Sfânta Treime” Buciumeni, situată la 25 km de Tecuci. Tradițiile sihăstrești și cadrul natural deosebit fac din Mănăstirea Buciumeni un loc de pelerinaj pentru credincioși în toate perioadele anului. Conform tradiției, primele forme de viață monahală sunt semnalate aici încă de la sfârșitul sec. al XVI-lea. Mănăstirea a avut mult de suferit pe vremea dictaturii comuniste, dar viața monahală reînvie după 1990, din inițiativa Înaltpreasfințitului Casian al Dunării de Jos. Din anul 1995, în fiecare an, ziua de hram este marcată prin organizarea unui pelerinaj la care sunt prezenți mai mult de 1.000 de elevi din toate liceele și școlile eparhiei, cei mai buni la ora de Religie. Ei participă la Sfânta Liturghie săvârșită la Altarul din mijlocul pădurii, într-un cadru natural impresionant, precum și la discuțiile duhovnicești purtate cu cei peste 75 de preoți invitați la sărbătoare. Manifestarea este un festival anual al tinerilor creștini din regiune. Mănăstirea are în patrimoniu o importantă colecție de icoane pe lemn, carte veche, epitafe, obiecte de cult, mobilier bisericesc.
Amintim, aici, un alt loc de pelerinaj de la Dunărea de Jos, binecunoscut brăilenilor: Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” Vladimirești, simbol al rezistenței anticomuniste și al credinței nestrămutate, ieșite din comun, a unei fete de 16 ani, Vasilica Gurău, Maica Veronica de mai târziu (care, în anii '50, a fost condamnată la ani grei de închisoare). În anul 1956, când a fost desființată Mănăstirea Vladimirești, erau aici peste 300 de călugărițe. Așezământul monahal a fost reînființat după 1990, prin strădania ierarhului Dunării de Jos. Mănăstirea Vladimirești deține peste 100 de icoane vechi, din sec. XVIII-XIX, opt potire de argint masiv, din cele 12 găsite îngropate în biserică (ascunse de o persoană necunoscută, la închiderea abuzivă a mănăstirii) și icoana Macii Domnului lăsată maicii Veronica de mama sa, pe patul de moarte. Mănăstirea Vladimirești deține ateliere de pictură, sculptură și mobilier bisericesc, de înrămat icoane, croitorie, broderie, tricotaje, flori artificiale și covoare. Gospodăria are 80 de hectare de pământ arabil (zestrea maicilor), vie, livadă, păsări, animale și brutărie proprie.
Bătrânii locului povestesc că, pe aceste meleaguri, a existat o mănăstire de călugări greci. Starețul Ghimnazie a asistat neputincios la masacrarea soborului său de către turci, după care a fost el însuși decapitat. Cu ocazia săpăturilor pentru fundație, au fost dezgropate oseminte ce susțin realitatea istorică a legendei. Relicvele au fost îngropate la piciorul mesei Sfintului Altar de vară.
Amintim, de asemenea, între așezămintele monahale, Catedrala Arhiepiscopală Galați, situată pe Strada Domnească, sfințită la 6 august 1917, în toiul luptelor de la Mărășești, din Primul Război Mondial și refăcută din temelii de ÎPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos. În catedrală, se află spre închinare, într-o frumoasă raclă de argint, moaștele Sfântului Apostol Andrei și ale altor mari sfinți ai Bisericii (Sfântul loan Scararul, Sfântul Eustatiu, Sfântul Haralambie, Sfântul Eftimie cel Mare, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Ștefan, Sfântul Gheorghe, Sfânta Maria Magdalena, Sfântul Pantelimon, Sfântul loan Gură de Aur, Sfântul Ignatie Teoforul, Sfântul loan Damaschin), precum și un veșmânt de la moaștele Sfintei Parascheva. Celelalte așezăminte monahale din Galați, care așteaptă pelerini, sunt: Mănăstirea „Sf. Martiri Brâncoveni” Cârlomănești, Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului - Cudalbi” (fostă Gologanu), Mănăstirea „Sf. Mucenic Trifon” Șendreni (înființată în 2001, pe terenul primit ca urmare a retrocedării suprafețelor de pământ care au aparținut Bisericii, înainte de 1948), Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” Toflea, Mănăstirea „Sf. Arhangheli” Metoc Galați, Mănăstirea „Sf. Ioan Gură de Aur și Sf. Cuv. Macrina” Galați, Mănăstirea „Sf. Vasile cel Mare și Sf. Cuv. Parascheva” Galați, Schitul „Cuv. Rafail de la Bursucani”, Zimbru și Schitul „Acoperământul Maicii Domnului și Sf. Ier. Luca al Crimeii”, Mogoș, a cărei piatră de temelie a fost pusă de ÎPS Casian al Dunării de Jos pe data de 11 iunie 2020.
