• “Sunt puţine instituţii care îşi amenajează corespunzător depozitul de arhivă”, atrage atenţia Giani Olteanu, directorul Serviciului Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale, unica autoritate de îndrumare şi control în domeniu pe plan local • această instituţie administrează peste 5,3 kilometri liniari de documente, unele incluse în tezaurul naţional • arhiviştii au efectuat anul trecut 50 de controale în şcoli şi primării şi au aplicat amenzi în valoare totală de 13.000 de lei • cel mai vechi document păstrat la Arhivele Naţionale Brăila este actul domnesc emis de fiul lui Ştefan cel Mare, Bogdan, vechi de 500 de ani
Pe parcursul anului trecut, Serviciul Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale (SJAN) a efectuat, în total, 50 de controale pe linie de arhivă la creatori şi deţinători de documente - şcoli şi primării din judeţ - fiind aplicate 11 avertismente şi şase amenzi în valoare totală de 13.000 de lei (pentru nerespectarea respectiv încălcarea prevederilor legislaţiei în domeniu).
Principalele probleme identificate în urma controalelor făcute de arhivişti au vizat, printre altele: insuficienta cunoaştere a legislaţiei; nedesemnarea prin decizie a persoanei responsabile cu activitatea de arhivă; neîntocmirea instrumentelor de evidenţă obligatorii şi, lucru deosebit de grav, neasigurarea condiţiilor optime de păstare şi conservare a documentelor. Referitor la condiţiile de păstrare a documentelor, potrivit directorului SJAN Brăila, Giani Oltianu, ne-a declarat că”sunt puţine instituţii care îşi amenajează corespunzător depozitul de arhivă”.
De altfel, starea deplorabilă a locurilor de depozitare a dosarelor de arhivă existente în instituţiile statului a fost prezentată, recent, şi de Violeta Alexandru, Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, pe pagina sa de Facebook.
Având pe statul de funcţii doar 11 angajaţi, Serviciul Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale (SJAN) - instituţie implicată în salvarea şi păstrarea memoriei naţionale - administrează, în prezent, 5.316 metri liniari de documente, respectiv 586 de fonduri şi colecţii arhivistice care, altminteri, ar fi dispărut pentru totdeauna şi, odată cu ele, şi istoria acestor meleaguri binecuvântate de Dumnezeu.
“Arhivele Naţionale reprezintă unica autoritate de îndrumare şi control în domeniul arhivistic. Arhivele contribuie la promovarea democraţiei şi la buna funcţionare a administraţiei publice, la dezvoltarea ştiinţei şi culturii naţionale, şi înlesnesc înţelegerea experienţelor trecutului, prin accesul liber al cetăţenilor la informaţia de arhivă. În cadrul atribuţiilor Serviciului Judeţean Brăila al Arhivelor Naţionale intră şi verificarea, autorizarea şi monitorizarea operatorilor economici prestatori de servicii arhivistice, conform Legii nr. 138/2013”, ne-a precizat directorul SJAN Brăila, Giani Oltianu.
Potrivit legii, instituţia Arhivele Naţionale ale României are ca misiune administrarea, supravegherea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional - documente create de-a lungul timpului de către organismele de stat, organizaţiile publice sau private economice, sociale, culturale, militare şi religioase, precum şi de către persoanele fizice. Este vorba de acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români în străinătate. Toate acestea sunt păstrate cu grijă, în încăperi special amenajate şi la temperaturi potrivite, care să conserve documentele cât mai mult timp posibil, păstrându-le intacte vreme de secole.
Bilanţul pe anul trecut al arhiviştilor brăileni
În anul 2019, cei 11 arhivişti brăileni au verificat 4.561 de unităţi arhivistice (dosare şi registre) însumând aproape 92 de metri liniari/poliţă raft şi au întocmit 9.680 de fişe arhivistice care descriu documentele din fondurile arhivistice ale Prefecturii Judeţului Brăila, Şcolii Comerciale Superioare de Fete, Şcolii Generale nr. 2 Ianca şi Combinatului de Fibre Artificiale (CFA).
De asemenea, au fost introduse în aplicaţia ScopeArchiv peste 10.000 de înregistrări/unităţi de descriere arhivistică.
Tot anul trecut, a fost asigurat, din nou, accesul public la documentele deţinute de SJAN. Sala de studiu a instituţiei a fost frecventată de 148 de cercetători - cadre didactice, doctoranzi, masteranzi şi studenţi, precum şi muzeografi, preoţi, ingineri şi arhitecţi - cărora li s-au pus la dispoziţie, pentru cercetare, nu mai puţin de 1.739 de unităţi arhivistice (dosare, registre, cărţi poştale, documente) şi 196 de titluri de carte din biblioteca Arhivelor.
De asemenea, au fost soluţionate 1.205 cereri din cele 1.215 înregistrate, acestea vizând solicitări adresate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, primării comunale, notariate, servicii de evidenţa populaţiei şi persoane fizice care solicitau eliberarea de copii şi extrase privind drepturile patrimoniale. Pentru soluţionarea cererilor, arhiviştii au avut de cercetat aproape 3.000 de dosare şi registre aflate în inventarele instituţiei.
Nu în ultimul rând, în anul 2019, arhiviştii brăileni au folosit documentele deţinute în scopuri ştiinţifice, realizând, în colaborare cu Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati”, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu, Muzeul Brăilei “Carol I” şi Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” expoziţiile: “Carte veche românească şi străină”, “Donaţii şi donatori”, “Monumente istorice şi clădiri emblematice din România în cărţi poştale ilustrate” şi “Oina. 120 de ani de la câştigarea primului titlu naţional de către echipa de băieţi a Liceului “Nicolae Bălcescu”.
Printre cele mai importante înscrisuri oficiale păstrate în Colecţia Documente a SJAN Brăila se numără: actul domnesc emis de fiul lui Ştefan cel Mare, Bogdan voievod, datat la 1505, Legatul Arhimandritului Hrisant Hurezeanu, împodobit cu ornamente de aur şi redactat la 1 ianuarie 1850 (act de donaţie pentru înfiinţarea unei şcoli la Brăila), prima Biblie românească, de la 1688, hrisovul lui Matei Basarab voievod, domnul Ţării Româneşti (4 iunie 1642) şi cartea lui Mihail Suţu, domnul Moldovei, emisă de cancelaria domnească la 2 noiembrie 1793. Ultimele două documente sunt împodobite cu sigiliul şi semnătura autografă a domnitorilor.
