• elevii se declară profund dezamăgiţi de modul în care s-au corectat lucrările la bacalaureat şi de diferenţele mari între nota iniţială şi cea de după contestaţii • spre exemplu, la Brăila, la română au fost diferenţe şi de peste 2 puncte • “de vină” pentru aceste neconcordanţe ar fi eseurile argumentative care pot fi interpretate diferit de cei doi profesori evaluatori, afirmă inspectorul de specialitate • pe surse am aflat însă că în judeţul în care s-au corectat lucrările, printre evaluatori s-au aflat chiar şi învăţători şi profesori de gimnaziu şi de aici dezastrul •sute de copii buni au avut de suferit din vina subiectivismului corectorilor • Consiliul Naţional al Elevilor ia atitudine şi cere restructurarea examenului de bacalaureat, eliminarea itemilor de tip subiectiv şi realizarea unor bareme clare de notare
Rezultatele de la examenul de bacalaureat din acest an le-a lăsat un gust amar multor absolvenţi de liceu. Asta deoarece s-au înregistrat diferenţe mari între nota iniţială şi cea finală, elevii fiind nemulţumiţi de “corectitudinea” profesorilor evaluatori. Şi în acest an au fost situaţii absurde, în care un elev de 9 sau 10 a primit iniţial o notă de 6 sau 7. Dar dacă pentru unii situaţia s-a remediat după contestaţii, pentru alţii dezamăgirea a fost cruntă. Au fost cazuri în care candidaţii au primit o notă mult mai mică iar acest lucru le-a “tras în jos” media de admitere la facultate şi locul la buget. La română, acolo unde în Brăila s-au depus cele mai multe contestaţii, toate aceste fluctuaţii între nota iniţială şi cea finală au la bază itemii de tip subiectiv care pot fi punctaţi diferit de cei doi profesori corectori. Totuşi, aşa cum ne-a informat o sursă de încredere, judeţul în care se corectează lucrările are un impact major asupra notelor.
Situaţii absurde
Felul în care s-au corectat lucrările de la examenul de bacalaureat din acest an a stârnit un val de nemulţumiri în rândul absolvenţilor de liceu. Motivul: diferenţele foarte mari de punctaje între nota iniţială şi cea de după contestaţii. Spre exemplu, la Brăila, au fost diferenţe chiar şi de peste 2 puncte. Lucrarea unui candidat de la “Bălcescu”, de exemplu, a avut o diferenţă de 2,25 puncte, nota iniţială fiind 6.75 iar cea finală 9.00. Un alt candidat, de la “Murgoci”, care avea iniţial nota 6.70 a primit după contestaţii nota 8.95.
Dar acestea au fost cazuri fericite. Dacă unii elevi au primit mai mult după recorectare, alţii au suferit o adevărată dezămăgire atunci când au văzut rezultatele finale. Este cazul lui Călin B., absolvent al Colegiului “Bălcescu”. La română, de la 8.95 nota i-a scăzut la 7.7, adică cu 1,25 puncte mai puţin. Tânărul ne-a spus că, pe barem, se aştepta la o notă de 9.20-9.30 mai ales că dintre toate operele pe care le-a învăţat pentru subiectul al treilea, la probă i-a “picat” fix cea pe care o repetase cel mai mult. La matematică şi informatică el a luat nota 9.80.
“La primele două subiecte m-am descurcat destul de bine conform baremului. Cred că e posibil ca a doua comisie să fi corectat puţin mai superficial. Comentariile de la subiectul al treilea le-am lucrat împreună cu un profesor care are o experienţă de peste 40 de ani în învăţământ. Este interpretabil la română, într-adevăr, mai ales că la eseurile pe care le-am făcut pentru examen am folosit o analiză foarte detaliată şi puţin diferită de celelalte pe care le-am citit în culegeri sau pe internet. Probabil corectorii nu erau familiarizaţi cu noţiunile pe care le-am abordat în comentariul de la subiectul III şi au decis să nu le puncteze. Chiar nu mă aşteptam la o notă mai mică de 8.5 după contestaţii. Nu cred că o diferenţă aşa de mare în notarea lucrării ţine de interpretarea profesorului. Am fost destul de supărat când am văzut nota, evident, dar m-am împăcat cu gândul că nu se mai poate face nimic”, ne-a spus tânărul.
Călin s-a decis să urmeze Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Transilvania, iar admiterea se realizează pe baza mediei dintre media generală de la bacalaureat şi nota de la o materie, la alegere, dintre matematică şi informatică. Tânărul spune că media rezultată în urma contestaţiilor îi poate afecta locul la buget. “Media mea este de 9.45 acum, nu ştiu sigur dacă voi intra la buget, dar cu 9.65, cât era media înainte de contestaţii, cu siguranţă aş fi putut intra fără probleme. Da, regret enorm că nu m-am mulţumit cu media iniţială. Nu am luat în considerare posibilitatea că lucrarea mea ar putea ajunge în mâinile unei comisii mai severe”, ne-a mărturist tânărul absolvent.
Erik H. s-a aflat şi el în aceeaşi situaţie. La afişarea primelor rezultate acesta avea 8.85 la română, 9.85 la matematică şi 9.80 la informatică, adică o medie generală de 9.56. A făcut contestaţie la română şi la matematică. La matematică a primit nota 10 după recorectare, dar la română nota i-a scăzut cu aproape 1 punct, de la 8.85 la 8. “Bineînţeles că ar fi fost mai bine să nu depun la română, dar asta e acum. Mi-a afectat media la facultate cu aproximativ 10 sutimi, dar e suficient de mare să intru la Informatică sau la Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei la Universitatea Bucureşti, acolo unde voi da şi un examen de admitere. În schimb, am pierdut varianta mea de rezervă, anume ASE, specializarea Informatică economică. La română e foarte subiectiv şi contează mult profesorul, dar nu am ce să mai fac. Doar îmi pare puţin rău că puteam avea media 9.56 în loc de 9.26 cât este acum. Asta e, viaţa merge înainte şi nu ţine cont de 30 de sutimi la bac”, ne-a declarat tânărul.
Eseul de tip argumentativ, principalul “vinovat”
În această sesiune a bacalaureatului, în judeţul nostru s-au depus circa 700 de contestaţii. Jumătate din totalul cererilor au fost numai la română, probă la care absolvenţii de liceu au considerat că au fost cel mai aspru nedreptăţiţi.
Georgiana Troia, inspector de limba şi literatura română în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila consideră că toate diferenţele de punctaje pornesc de la eseurile de tip argumentativ şi de la felul în care sunt acestea interpretate de cei doi profesori evaluatori.
“O explicaţie extrem de pertinentă nu am. Pot doar să mă gândesc că fiind eseul de tip argumentativ şi subiectul al treilea tot eseu, deci fiind două subiecte de tip eseu, e posibil ca aceste diferenţe să vină de acolo, de la modul în care evaluatorul le interpretează. Noi avem un barem şi baremul respectiv ar trebui să fie suficient de clar, dar cred că la partea de interpretare pot să apară diferenţele. Sunt doi itemi de tip subiectiv şi să ştiţi că se întâmplă destul de rar ca itemii subiectivi să fie evaluaţi exact în aceeaşi manieră sau cu diferenţe sensibile de doi evaluatori. Şi mie mi se par diferenţele foarte mari, de 2 puncte, dar nu pot să arunc piatra şi nici să îndrept degetul către cineva şi să spun că prima evaluare a fost corectă şi a doua nu sau invers. Tot ce pot să vă spun este că cel care depune contestaţia îşi asumă riscul să primească o notă mai mare sau mai mică faţă de nota iniţială. Ei îşi asumă printr-o declaraţie lucrul acesta şi, ca urmare, acceptă la final nota care uneori îi avantajează, uneori nu”, ne-a spus prof. Georgiana Troia, inspector de limba şi literatura română.
Aceasta a adăugat că vor continua să existe diferenţe în evaluarea lucrărilor atât timp cât vor exista subiecte de tip eseu.
“Inclusiv la cursurile de formare pe care le-am făcut cu profesorii, pe evaluare, atunci când am luat o lucrare şi am recorectat-o, unii au dat o notă mai aproape de nota iniţială, alţii mai mare sau mai mică şi aveau şi justificare pentru lucrul ăsta. Este diferenţa de viziune. Mie mi se pare că a atins primul reper suficient, că a prezentat statutul personajului, presupunând că asta ar fi subiectul. Celălalt evaluator simte că ar fi putut să spună mai mult, şi atunci, din 4 puncte câte are la un reper îi dă jumătate de punctaj, adică 2 puncte. Patru puncte se oferă pentru opinia cu privire la personaj şi modul în care se reflectă tema operei în destinul personajului. Un evaluator poate să considere că opinia este suficient de argumentată la final pentru 4 puncte, celălalt poate să considere că ar mai fi putut să spună şi că opinia nu este suficient susţinută cu argumente şi să îi ofere doar 2 puncte. Şi adunând de la fiecare reper punctele astea sau scăzându-le, depinde de care parte a baricadei te afli, ajungem la diferenţele astea care au fost. Şi la eseul argumentativ de la subiectul II se întâmplă la fel. Dar o modalitate de a diminua sau de a nu mai exista aceste diferenţe eu vă spun că în momentul acesta nu există. Atât timp cât va fi subiect de tip eseu, diferenţele vor exista”, ne-a explicat sursa citată.
La rândul său, prof. dr. Viorel Mortu, dascăl cu o vastă experienţă în învăţământ, spune că limba română este domeniul maximei subiectivităţi, de aici şi fluctuaţiile între nota iniţială şi cea finală.
“Limba română este domeniul în care subiectivitatea se exprimă plenar, în limitele obiectivelor pe care le pretinde lucrarea. În afară de subiectul I care este mai aproape de ştiinţă, subiectele II şi III sunt de domeniul subiectivului. O persoană poate evalua cu 7 un candidat, altul îi poate da 10, deci 3 puncte fără probleme. Dar un punct diferenţa, plus sau minus, intră în zona firescului iar regulamentul examenului ocroteşte pe cei care dau sub un 1 punct diferenţă. La alte materii, matematică, fizica, chimia etc., acolo e altă rigoare nu se poate comenta. Unu şi cu unu fac doi. Punct. De aceea sunt puţine contestaţii la aceste discipline şi sunt greşeli umane, de genul a sărit o pagină, da nicidecum la analiza demersului”, ne-a declarat prof. dr. Viorel Mortu.
Totuşi, acesta spune că nu ar trebui eliminaţi complet itemii de tip subiectiv pentru că ei sunt “esenţa” examenului de bacalaureat la limba română. În schimb, sursa citată crede că Ministerul Educaţiei ar trebui să găsească şi alte variante de a evalua absolvenţii de liceu, deoarece formula actuală a devenit o rutină atât pentru profesori, cât şi pentru elevi şi “aproape că se pierde farmecul unic al comunicării literare”.
Lucrările elevilor brăileni, corectate de învăţători şi profesori de gimnaziu
Un alt factor care ar fi condus la diferenţele mari de punctaje îl reprezintă judeţul în care s-au corectat lucrările absolvenţilor. Potrivit unei surse de încredere, în primă fază, lucrările s-au corectat în Slobozia. În comparaţie cu Brăila unde sunt 22 de licee, în Slobozia sunt doar 5 licee şi, implicit, mai puţini elevi şi mai puţini profesori de limba română. De aceea, aşa cum ne-a spus sursa noastră, au intrat la corectat profesori de gimnaziu sau chiar învăţători, care, nefiind familiarizaţi cu nivelul liceal, fie au “supraevaluat” lucrările, fie au “tăiat în carne vie”. În faza a doua, la contestaţii, lucrările au ajuns la Bucureşti. Între Slobozia şi Bucureşti există o diferenţă foarte mare, de aceea s-au înregistrat diferenţe de peste 2 puncte.
În orice caz, nemulţumiri au existat şi în rândul profesorilor brăileni, nu doar al elevilor.
“Notele mari primite după contestaţii, deci cele pozitive, erau meritate, clar. La cei care au primit note mai mici după contestaţii, probabil, a fost o corectură mai generoasă iniţial. Ar trebui ca, pe barem, să existe o înţelegere între corectori pentru punctaje comune pentru că apar diferenţe mari de la o echipă la alta. Erau momente în care, anterior, se discuta baremul în public, se puneau profesorii de acord şi ştiau cam în ce limite pun punctajele. Pe de altă parte, ar mai exista şi varianta unui corector intern şi cu unul extern. Pare o variantă mai puţin eficientă şi cu mai puţină cheltuială. Dezavantajaţi şi deterioraţi de-a dreptul sunt cei cu aspiraţiile cele mai înalte. Nu vorbim de copii care nu au muncit, vorbim de cei care au tras şi s-au trezit cu 7 sau 8. Sunt şi note de 6, mizerabile, la copii pe care îi vedeai la cel puţin 8.50. Să sperăm că, poate, la anul va fi altă abordare organizatorică”, ne-a declarat un profesor de limba română din Brăila, sub protecţia anonimatului.
Varianta unei echipe mixte de corectori, adică un profesor din Brăila şi unul din alt judeţ, pare să fie o formulă mai potrivită şi în opinia lui Viorel Mortu. Totuşi, acesta spune că ar trebui alese cu atenţie cele două judeţe pentru că poate interveni factorul “orgoliu” şi tot elevii sunt cei care vor avea de suferit în final.
“Deoarece media de bac contează la admitere la facultate, pariul pe media de la bac este foarte mare şi absolvenţii iau în serios şi în grav notele. Nu e rea idea de a se corecta în alt judeţ, numai că ar trebui ca ministerul să găsească o formulă de judeţe compatibile, deoarece s-a remarcat adesea modalităţi diferite de rezolvare a subiectelor de la judeţ la judeţ. Totuşi, ar trebui ca între judeţul care trimite lucrări şi cel care primeşte lucrări să nu fie vecinătate. Din experienţă, am remarcat un puseu al orgoliilor, o exacerbare a orgoliilor între judeţele vecine. Se pare că anul acesta Brăila nu a avut judeţe compatibile”, a declarat Viorel Mortu.
Consiliul Naţional al Elevilor critică metodele de corectură a examenului de bacalaureat
Reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor (CNE) au luat atitudine şi critică modul în care au fost corectate lucrările la bacalaureat.
“Consiliul Naţional al Elevilor îşi exprimă profunda indignare faţă de corectarea deplorabilă a lucrărilor scrise din cadrul examenului de Bacalaureat din acest an. Deşi în fiecare an şcolar sunt sesizate inconveniente, sesiunea 2017 pare a fi marcată de erori majore de corectare a lucrărilor, erori ce afectează rezultatele absolvenţilor, înscrierea în învăţământul superior, dar şi integritatea sistemului educaţional. Într-o primă instanţă, în urma corectării contestaţiilor, şi în acest an numeroase, se remarcă diferenţe mai mari de un punct faţă de corectările iniţiale. Printre judeţele unde s-au regăsit probleme de corectare amintim Braşov, Vrancea, Constanţa, Neamţ, Hunedoara, Gorj şi Dâmboviţa, comisiile care au corectat lucrările provenite din aceste judeţe dând dovadă de lipsă de profesionalism în acordarea punctajelor şi periclitând astfel parcursul academic al absolvenţilor”, se arată într-un comunicat CNE.
De asemenea, reprezentanţii elevilor consideră că este inadmisibil să existe cazuri în care elevii să fie eliminaţi din BAC pe baza unor motive nefondate, cum a fost cazul celor doi elevi din Dâmboviţa eliminaţi din examen deoarece comisia de evaluare a constatat că pe lucrări apar două tipuri de scris.
“Structura reprezentativă a elevilor din România ridică problema restructurării examenului, astfel încât să fie eliminaţi itemii subiectivi şi să existe bareme clare de notare, cu direcţii bine conturate de abordare a noţiunilor, şi solicită profesorilor din cadrul comisiilor de corectare să acorde o atenţie deosebită corectării lucrărilor pentru o evaluare cât mai obiectivă şi corectă, rezultatele examenului de Bacalaureat reprezentând pentru absolvenţii ciclului de învăţământ preuniversitar principalul pilon de susţinere în vederea admiterii în învăţământul superior”, se mai precizează în comunicatul CNE.
