Atletismul brailean a fost in acest an una dintre ramurile care au adus Romaniei multe puncte in competitiile internationale. Aurel Baciu si Leonard Gherghiceanu au facut parte din echipa nationala a Romaniei care s-a clasat pe locul al patrulea la Cupa Europei, Liga I. Sportivii de la CSM si cei cu dubla legitimare CSM-LPS au fost cooptati in loturile tarii noastre pentru competitiile continentale, dar si la Jocurile Marii Negre, unde s-au comportat mai mult decit onorabil, si asta in conditiile in care in sezonul de vara se antreneaza in conditii improprii.
Daca marea majoritate a atletilor valorosi de la cele doua grupari brailene, CSM si LPS se pregatesc in sezonul de vara pe pista stadionului Municipal sau pe aleile parcului Monument, pentru multipla campioana nationala, Ramona Anghelas, situatia este ceva mai complicata. Sportiva pregatita de profesorul Nicu Roata are nevoie de o suprafata mai mare de antrenament deoarece ea este una dintre atletele valoroase ale Romaniei la aruncarea sulitei.
De aceea, singura sa locatie pentru a se antrena in vederea competitiilor de obiectiv este, ceea ce mai de mult se numea, stadionul de atletism.
"Putem sa aruncam, dar cu un elan mai mic si de asemenea trebuie sa protejam sulitele, pentru ca suprafata terenului pe care se antreneaza Ramona este foarte dura si acestea se pot deteriora. Si atentie, o sulita de competitie nu costa mai putin de 500-600 de euro", a declarat profesorul Nicu Roata.
Sursa citata sustine ca in acest moment atletismul brailean rezista numai datorita faptului ca in Braila exista antrenori sufletisti care nu cedeaza cu una cu doua, dar ca in timp nu vor mai fi copii care sa imbratiseze aceasta disciplina deoarece nu sint conditii propice performantei.
"Ne mentinem deocamdata in elita atletismului romanesc datorita unor antrenori foarte sufletisti care au inteles ca nu trebuie sa cedeze si fac in continuare ceea ce au invatat, formeaza campioni. Dar de la an la an conditiile de pregatire sint tot mai grele, si daca nu ne-ar fi ajutat directoarea CSM-ului, Tinca Amza, si cea a Directiei pentru Sport, Elisabeta Aron, nu reuseam nici cu sportivii cei mai buni sa realizam performantele din acest an", a mai adaugat Nicu Roata.
Sperantele au renascut dupa ce baza sportiva a revenit in administrarea CSM-ului
Antrenorul brailean considera ca singura solutie pentru salvarea atletismului local ar fi renovarea terenului de atletism, de care s-ar putea folosi atit atletii care fac performanta, cit si elevii care doresc sa sustina bacalaureatul la disciplina Educatie fizica si nu in ultimul rind comunitatea locala. In acest sens, profesorul Roata a incercat rezolvarea situatiei si printr-un memoriu pe care l-a depus la conducerea Liceului cu Program Sportiv, dar cu toate ca au trecut multe saptamini, nu a primit nici un raspuns: "Se tot promite, dar nu s-a realizat nimic concret. Intre timp, stadionul a fost preluat de CSM si poate sperantele noastre, ale antrenorilor si sportivilor, vor prinde, in sfirsit, contur. In opinia mea, de acest stadion ar avea nevoie toata comunitatea locala, incepind de la copii si terminind cu persoanele in virsta care doresc sa faca miscare".
Sursa citata avertizeaza ca daca nu se iau masuri rapide, in curind copiii nu-si vor mai indrepta privirile spre aceasta disciplina sportiva.
"Vom avea mari probleme cu selectia. Pina acum, copiii veneau din inertie, pentru ca aflau de la sportivii valorosi despre competitiile de pe plan national, dar si despre posibilitatea de a vedea alte tari. Pentru ca nu avem un stadion, parintii vor fi ceva mai circumspecti si nu-si vor mai lasa copiii sa vina la atletism, iar Braila nu se va mai numara printre orasele cu traditie in acest sport si este mare pacat. In acest oras exista atit materie prima, cit si specialisti care pot forma campioni, iar acest lucru s-a demonstrat de-a lungul timpului", a cautat sa mai evidentieze Nicu Roata.
"S-au primit banii pentru proiect", afirma Tinca Amza
Directoarea Tinca Amza a facut demersurile necesare pentru a reintra in posesia stadionului de atletism, si din luna martie baza sportiva, sau mai precis ceea ce a mai ramas din ea, dupa ce timp de zece ani a fost lasata in paragina de LPS, a revenit in administrarea CSM-ului.
"In urma demersurilor facute am reintrat in posesia stadionului de atletism. In luna martie, cind s-au implinit fix zece ani, am preluat baza sportiva. Intre timp, am primit bani pentru a face proiectul, iar in septembrie il vom inainta la ANS. Este singurul stadion din tara si trebuie sa ne zbatem pentru a-l reda activitatii de performanta. Nu vedeti ca nici in Bucuresti nu mai sint posibilitati pentru derularea unor competitii? Daca vom reusi sa finalizam lucrarile de reconditionare, la Braila se va putea derula o gama variata de concursuri, incepind de la Grand Prix-uri pina la finale de Campionat National si, de ce nu, Balcaniade. Cu un stadion modern de atletism, toata lumea va avea de cistigat", a declarat Tinca Amza.
Obiectiv - sase medalii
Dupa cele cinci medalii nationale obtinute la seniori, atletii braileni vizeaza alte succese cu prilejul Campionatelor Nationale de atletism pentru tineret care vor avea loc in acest week-end la Bucuresti.
Delegatia braileana pentru aceasta competitie este formata din sase sportivi si anume, Anamaria Ionita, Ramona Anghelas, Ionut Vlaicu, Paraschiv Eftimie, Marian Chioveanu si Aurel Baciu, iar obiectivul propus, sase medalii.
Daca marea majoritate a atletilor valorosi de la cele doua grupari brailene, CSM si LPS se pregatesc in sezonul de vara pe pista stadionului Municipal sau pe aleile parcului Monument, pentru multipla campioana nationala, Ramona Anghelas, situatia este ceva mai complicata. Sportiva pregatita de profesorul Nicu Roata are nevoie de o suprafata mai mare de antrenament deoarece ea este una dintre atletele valoroase ale Romaniei la aruncarea sulitei.
De aceea, singura sa locatie pentru a se antrena in vederea competitiilor de obiectiv este, ceea ce mai de mult se numea, stadionul de atletism.
"Putem sa aruncam, dar cu un elan mai mic si de asemenea trebuie sa protejam sulitele, pentru ca suprafata terenului pe care se antreneaza Ramona este foarte dura si acestea se pot deteriora. Si atentie, o sulita de competitie nu costa mai putin de 500-600 de euro", a declarat profesorul Nicu Roata.
Sursa citata sustine ca in acest moment atletismul brailean rezista numai datorita faptului ca in Braila exista antrenori sufletisti care nu cedeaza cu una cu doua, dar ca in timp nu vor mai fi copii care sa imbratiseze aceasta disciplina deoarece nu sint conditii propice performantei.
"Ne mentinem deocamdata in elita atletismului romanesc datorita unor antrenori foarte sufletisti care au inteles ca nu trebuie sa cedeze si fac in continuare ceea ce au invatat, formeaza campioni. Dar de la an la an conditiile de pregatire sint tot mai grele, si daca nu ne-ar fi ajutat directoarea CSM-ului, Tinca Amza, si cea a Directiei pentru Sport, Elisabeta Aron, nu reuseam nici cu sportivii cei mai buni sa realizam performantele din acest an", a mai adaugat Nicu Roata.
Sperantele au renascut dupa ce baza sportiva a revenit in administrarea CSM-ului
Antrenorul brailean considera ca singura solutie pentru salvarea atletismului local ar fi renovarea terenului de atletism, de care s-ar putea folosi atit atletii care fac performanta, cit si elevii care doresc sa sustina bacalaureatul la disciplina Educatie fizica si nu in ultimul rind comunitatea locala. In acest sens, profesorul Roata a incercat rezolvarea situatiei si printr-un memoriu pe care l-a depus la conducerea Liceului cu Program Sportiv, dar cu toate ca au trecut multe saptamini, nu a primit nici un raspuns: "Se tot promite, dar nu s-a realizat nimic concret. Intre timp, stadionul a fost preluat de CSM si poate sperantele noastre, ale antrenorilor si sportivilor, vor prinde, in sfirsit, contur. In opinia mea, de acest stadion ar avea nevoie toata comunitatea locala, incepind de la copii si terminind cu persoanele in virsta care doresc sa faca miscare".
Sursa citata avertizeaza ca daca nu se iau masuri rapide, in curind copiii nu-si vor mai indrepta privirile spre aceasta disciplina sportiva.
"Vom avea mari probleme cu selectia. Pina acum, copiii veneau din inertie, pentru ca aflau de la sportivii valorosi despre competitiile de pe plan national, dar si despre posibilitatea de a vedea alte tari. Pentru ca nu avem un stadion, parintii vor fi ceva mai circumspecti si nu-si vor mai lasa copiii sa vina la atletism, iar Braila nu se va mai numara printre orasele cu traditie in acest sport si este mare pacat. In acest oras exista atit materie prima, cit si specialisti care pot forma campioni, iar acest lucru s-a demonstrat de-a lungul timpului", a cautat sa mai evidentieze Nicu Roata.
"S-au primit banii pentru proiect", afirma Tinca Amza
Directoarea Tinca Amza a facut demersurile necesare pentru a reintra in posesia stadionului de atletism, si din luna martie baza sportiva, sau mai precis ceea ce a mai ramas din ea, dupa ce timp de zece ani a fost lasata in paragina de LPS, a revenit in administrarea CSM-ului.
"In urma demersurilor facute am reintrat in posesia stadionului de atletism. In luna martie, cind s-au implinit fix zece ani, am preluat baza sportiva. Intre timp, am primit bani pentru a face proiectul, iar in septembrie il vom inainta la ANS. Este singurul stadion din tara si trebuie sa ne zbatem pentru a-l reda activitatii de performanta. Nu vedeti ca nici in Bucuresti nu mai sint posibilitati pentru derularea unor competitii? Daca vom reusi sa finalizam lucrarile de reconditionare, la Braila se va putea derula o gama variata de concursuri, incepind de la Grand Prix-uri pina la finale de Campionat National si, de ce nu, Balcaniade. Cu un stadion modern de atletism, toata lumea va avea de cistigat", a declarat Tinca Amza.
Obiectiv - sase medalii
Dupa cele cinci medalii nationale obtinute la seniori, atletii braileni vizeaza alte succese cu prilejul Campionatelor Nationale de atletism pentru tineret care vor avea loc in acest week-end la Bucuresti.
Delegatia braileana pentru aceasta competitie este formata din sase sportivi si anume, Anamaria Ionita, Ramona Anghelas, Ionut Vlaicu, Paraschiv Eftimie, Marian Chioveanu si Aurel Baciu, iar obiectivul propus, sase medalii.
