Liderul democrat liberalilor brăileni, Alexandru Nazare, condamnă proiectul privind alocarea banilor pentru echilibrarea bugetului localităţilor din judeţ, care ar putea fi adoptat astăzi, în cadrul unei şedinţe ordinare a Consiliului Judeţean. Concret, acesta a emis ieri un comunicat de presă, prin care i-a cerut preşedintelui CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, să nu promoveze proiectul în forma actuală, cu menţiunea că aceste alocări sunt "excesiv de politizate". Nazare consideră că localităţile conduse de primari ai opoziţiei sunt astfel discriminate prin alocări "ridicole", iar cetăţenii acestora, pedepsiţi pentru că nu au votat reprezentanţi ai USL. "Proiectul de alocare a sumelor pentru echilibrare din cotele defalcate pe care Gheorghe Bunea Stancu doreşte să îl promoveze în şedinţa CJ Brăila de mâine (n.r. astăzi), 14 ianuarie, este inacceptabil şi batjocoritor faţă de cetăţenii judeţului Brăila, care nu au votat primari ai USL la ultimele alegeri locale. Se creează, practic, două categorii de cetăţeni ai Brăilei, unii de mâna întâi, cei care locuiesc în localităţi conduse de primari USL, şi alţii de mâna a doua, cei care locuiesc în localităţi conduse de primari ai opoziţiei, în principal ai PDL. Acest mod clientelar de alocare a fondurilor aduce Brăila mai aproape de feudalism decât de standardele europene. (...) Cum altfel am putea judeca când vedem diferenţele uriaşe între localităţi, cum ar fi : Surdila Greci - alocare 67 mii lei faţă de Movila Miresii - alocare 200 mii lei?", declară Nazare. Din punctul său de vedere, CJ Brăila ar trebui să meargă pe o dezvoltare unitară şi durabilă a judeţului.
"Sper ca şeful CJ să renunţe la această practică de împărţire a sărăciei pe bază de carnet de partid"
Totodată, PDL-istul semnalează că aceste alocări bugetare reprezintă sume de echilibrare provenite din cota de 20% din sumele defalcate TVA, respectiv 20% din cota de impozit pe venit şi că printr-o astfel de împărţire "discreţionară" se creează pur şi simplu un şi mai mare dezechilibru. "Tendinţa se menţine şi pentru proiecţiile anilor viitori, respectiv 2015-2017, unde diferenţa este şi mai mare. De exemplu, Viziru, cea mai mare comună din judeţ, primeşte în 2015, 14 mii lei, faţă de Dudeşti 310 mii lei; în 2016, Viziru primeşte 14 mii lei, faţă de Dudeşti 321 mii lei, iar în 2017, Viziru primeşte 15 mii lei faţă de Dudeşti 328 mii lei, asta numai din cei 20% cota impozitului pe profit. Acest mod de administrare «din pix» şi pe criterii politice a judeţului trebuie să înceteze odată pentru totdeauna şi la Brăila. Sper ca şeful CJ să renunţe la această practică de împărţire a sărăciei pe bază de carnet de partid, cu atât mai mult cu cât are o obligaţie morală faţă de toţi cetăţenii judeţului după ce Brăila a ajuns pe ruşinosul loc 37 din 41 în rândul judeţelor României în privinţa alocărilor bugetare din cotele defalcate", a conchis sursa citată.
