Ziarul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a inițiat o nouă rubrică "Să iubim natura" cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Am spus, în repetate rânduri, că Brăila mea SĂLBATICĂ este frumoasă, are potențial turistic pentru cei ce iubesc astfel de locații. Mă mândresc cu această lume în care rânduiala este una corectă, până când intervine omul.
În cei peste 25 de ani de voluntariat în domeniul mediului (în general) și în domeniul ornitologiei (în special) am întâlnit, la început mai rar, situații în care ardeau miriștile, stuful de pe malul lacurilor sau canalelor de irigații. În ultimii doi ani, acest fenomen a luat o amploare amenințătoare, iar eu personal cred că nu este vorba doar de incendierea accidentală a acestor miriști, chiar dacă nu am dovezi. Pentru mine, ca expert ornitolog, faptul că tot mai multe incendii au loc în ariile protejate este un semnal de alarmă.
Consider că trebuie să fim atenți și să vedem ce se întâmplă pe viitor în locurile unde existau zone cu stuf și acum nu mai există nimic din cauza incendiilor. La fel de interesat aș fi și de identitatea proprietarilor acestor terenuri (doar de curiozitate, nu din alt motiv), apoi cred că putem trage o concluzie cu privire la modul accidental sau nu al producerii acestor incendii, chiar dacă de cele mai multe ori, cei ce dețin un teren agricol pe malul unei ape cu stuf sau papură doresc să mai câștige câțiva metri de teren, ceea ce nu poate fi ceva rău decât dacă stau și se gândesc un pic la dezastrul ecologic pe care îl pot produce. Dar trăim într-o lume în care fiecare din noi dorește să câștige prin muncă, iar la câteva hectare de teren situat pe malul unei astfel de locații cu vegetație, proprietarul pierde o suprafață destul de mare.
Mergând aproape la fiecare sfârșit de săptămână în aceste zone minunate din Brăila, în ultimul an cel puțin, și mai precis în ultimile luni, observ suprafețe uriașe arse, ceea ce mă face să mă gândesc dacă putem fi sau nu responsabili de ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
În săptămâna care tocmai s-a încheiat am văzut, pe vântul acela puternic de marți, cum ardea vegetația uscată de pe malul Călmățuiului, iar dacă nu exista promptitudinea unor oameni responsabili din jurul meu, efectele acelui incendiu ar fi putut fi grave, consider eu.
Peste tot în presa locală, pe site-urile Prefecturii, Primăriilor din județ, pe site-ul ISU, dar și în comunicatele date de Garda de Mediu, apar tot felul de atenționări legate de acest fenomen, scăpat de sub control pe alocuri.
În urmă cu o săptămână, în weekend, mă îndreptam spre o baltă și pe un teren agricol, posibil proprietarul, descărca o căruță cu gunoi de grajd și pe teren fumega din loc în loc.
Nu cred că există terenuri din apropierea acestor bălți pe care le frecventez, în plimbările mele după păsări, să nu observ cel puțin o bucată de 50 metri pătrați arși. De departe cea mai mare distrugere de acest gen s-a produs în zona mlaștinilor de la Comăneasca unde au fost distruse 55 de hectare de vegetație, loc ce era frecventat de foarte multe specii de păsări cuibăritoare, arie protejată, fiind una de importanță avifaunistică. Urmările acestor incendii sunt măsurabile în timp, deoarece de aici vor dispărea speciile de păsări care cloceau, se hrăneau și se odihneau, fiind protejate de aceste terenuri cu stuf și apă. La Comăneasca, amploarea dezastrului ecologic este dublată și din cauza dispariției apei din canale, ceea ce face ca în afară de păsări, să dispară mamifere și reptile protejate, dar și peștele care era hrană cel puțin pentru păsări. Mă uitam și la Balta Seaca, pe două din laturile bălții a ars o parte din stufăriș. Au scăpat multe păsări din cauza faptului că incendiile au apărut în timpul iernii, nici nu pot să mă gândesc la ceea ce se putea întâmpla dacă acest fenomen apărea vara.
Pentru ca acest fenomen să fie unul redus ca impact trebuie să fim responsabili și să sunăm la 112 ori de câte ori observăm câmpuri incendiate, mlaștini incendiate, canale de irigații incendiate. Garda de Mediu Brăila atrage atenția publicului interesat despre obligația proprietarilor și deținătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu de a nu arde și de a preveni arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase, menționată în OUG 195/2005, art. 96, lit. 16, fapta reprezentând contravenție, fiind sancționată cu amendă cuprinsă între 50.000 și 100.000 lei.
Urmare a incendiilor de la Comăneasca și a celor constatate în teren, comisarii Gărzii de Mediu au constatat că faptele reprezintă infracțiune, conform prevederilor art. 98, alin (1), lit. a din OUG nr. 195/2005 „arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice”. În această situație, GNM CJ Braila a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Braila.
Foarte multe dintre terenurile unde se produc incendii se află în apropierea localităților, iar propagarea focului spre localități poate provoca dezastre inimaginabile.
ISU atenționează că trebuie să fim responsabili. În perioadele de caniculă arderea miriștilor este strict interzisă, iar în anumite condiții arderea miriștilor se poate face pe timp de zi și în condiții meteo fără vânt.
Există informații utile peste tot, legate de acest fenomen, important este să fim responsabili și să încercăm să nu incendiem zonele acestea unde se pot reproduce multe specii de păsări, de reptile sau pot să se odihnească specii de mamifere. Vă rog să vă gândiți că puteți omorî puii acestor specii, unele dintre ele protejate.
Sursa de informare:
https://br.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/29/2022/03/OP-147_2022_miristi.pdf
